Slow Travel: cum călătorim cu rost

Timp de citire: 8 minute

„Destinația cuiva nu este niciodată un loc, ci un nou mod de a vedea lucrurile.” O scria Henry Miller și când am descoperit fraza asta, nu i-am mai dat drumul. 

Adevărul e că cele mai multe dintre călătorii au super-puteri. Călătoriile ne transformă în povestitori. Ne rescriu vocabularul afectiv. Ne contaminează cu perspective noi. Și lista poate continua la nesfârșit. 

*Articol susținut de Banca Transilvania, partenerul nostru în susținerea prosperității locale.

Scriu rândurile astea la câteva zile după ce m-am întors din Stockholm. Am respirat o săptămână de obiceiuri nordice, am luat la pas străduțe suedeze, am mâncat în cea mai frumoasă seră, am savurat fika într-o livadă și-am mers cu barca prin arhipelagul din jurul capitalei. Am călătorit încet, cătinel, fără grabă, în ritmul inimii. 

Cum am ajuns aici? 

„Deține doar ceea ce poți purta mereu cu tine: limbi cunoscute, țări cunoscute, oameni cunoscuți. Lasă-ți memoria să îți fie geantă de călătorie.” –  Alexandr Solzhenitsyn

Dacă vei căuta pe Google „slow travel”, o să fii surprins de cât de puține informații coerente vei găsi. Pe de altă parte, în contrapartidă cu informațiile, cărțile și blogurile care vorbesc despre slow living, slow fashion sau slow food, slow travel nu pare să suscite atenția la fel de multor oameni și pare ceva încă foarte departe de adopție. 

Am mai scris eu că singurele investiții sigure sunt călătoriile (poți citi AICI) dintr-o mulțime de motive. Călătoriile pot fi unele dintre cele mai pline de satisfacții experiențe umane pe care le avem. Încântarea pe care o aduce noutatea este una pe cât de prețioasă, pe atât de memorabilă: de la mâncare la cultură, de la oameni la locuri, de la obiceiuri la mentalități. Imersiunea poate fi semnificativă, memorabilă și energizantă. Sau nu.

Ei bine, cred că slow travel – pe românește, călătoritul tihnit, cred că are potențial să ne asigure că ne bucurăm pe deplin de tot ce reprezintă local, universul în care alegeți să mergeți. Asta fără a avea nevoie, la întoarcere de o altă vacanță după vacanță.

Ce înseamnă Slow Travel?

„Oriunde te duci devine o parte din tine într-un fel.” – Anita Desai 

Poate ați auzit că este descrisă drept mindful travel, turism sustenabil sau călătorii cu impact redus. Pentru mine, slow travel înseamnă pur și simplu să iau principiile slow living și să le aplic (și) în călătorii.

Călătoria lentă este și pentru tine dacă vrei un itinerar echilibrat în care să poți să ții pasul cu tine și să elimini stresul grăbirii. Într-o astfel de vacanță, oricât de scurtă sau de lungă ar fi, ai o intenție și îți permiți să aprofundezi lucrurile care contează cel mai mult pentru tine. Mai mult, slow travel înseamnă și că ești pe deplin conștient și conectat cu tine însuți, cu cei din jurul tău și cu mediul înconjurător.

Cele mai bune definiții ale conceptului de slow travel pe care le-am întâlnit în timpul cercetării mele sună cam așa:

slow travel este o mentalitate care respinge ideile tradiționale de turism și ne încurajează să să ne menținem deschiși către noi experiențe;

slow travel se referă la călătorie, nu doar la destinație. Să fii entuziasmat de unde mergi, dar să fii la fel de entuziasmat de felul în care ajungi acolo, de oamenii pe care îi întâlnești, de obiectivele pe care le vezi și de experiențele pe care le trăiești pe parcurs.

slow travel înseamnă să te poți bucura de călătorie, în ritmul pașilor tăi, fără să urmezi traseele turistice convenționale, ci să descoperi, propriile tale povești.

„Există o mulțime de dezordine în viața modernă, iar singurul antidot logic împotriva dezordinii este simplitatea. Slow travel excelează la simplitate. Eliberat de presiunea lui „vezi totul”, te poți relaxa și te poți bucura de vacanță. Există o bună șansă să cunoști localnici, să vezi câteva obiective turistice de pe traseul turistic tradițional și să înțelegi mai multe dintr-un nou stil de viață (ceea ce unii ar susține că este, în primul rând, scopul călătoriei)”. — Intrepid Travel

Cum călătorim mai conștient?

„Călătorește suficient de departe și te întâlnești.” – David Mitchell

Trendurile de călătorii slow, – ca mai toate cele legate de „cât mai puțin, mai bun și mai încet” au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, iar pandemia nu a făcut decât să le accelereze enorm și să le transforme într-un soi de normă, fără să ne dăm seama. Studiile arată că turismul slow va continua să crească în popularitate, devenind o alternativă la vacanțele tradiționale. 

Așa cum am văzut până acum, slow travel este o modalitate diferită de a explora lumea, cu accent pe evitarea zonelor turistice suprasaturate. Altfel spus, găsirea locurilor care sunt în afara drumurilor bătute, unde există o abordare mai blândă și mai liniștită a călătoriei. A alege transportul public, a căuta cazare, mâncare și a face cumpărături în mici business-uri locale, făcându-vă timp pentru a găsi colțurile ascunse pe care doar localnicii le cunosc: acesta este slow travel. 

Călătoritul mai încet implică trecerea de la consumerism la dorința unor experiențe cu rost și crearea unor momente semnificative. Mulți dintre noi nu mai doresc să aibă un program plin de tururi ale obiectivelor turistice clasice, ci vor să călătorească în ritmul lor în timp ce experimentează și gustă cultura locală. Sigur, în Paris merită să stai la coadă la Luvru, dar cine te oprește să ajungi acolo fără hartă, luând-o la pas pe cine știe ce străduțe?

O sintagmă folosită foarte mult atunci când se discută slow travel este „bazat pe experiență”. Iar călătoriile bazate pe experiență pot fi realizate într-o mulțime de feluri, de la alegerea unor destinații nu-atât-de-populare, la conectarea cu localnicii, de la crearea unei comunități la experimentarea culturii locale și așa mai departe. Toate aceste decizii conștiente influențează propria cultivare și regenerare, precum și mediul înconjurător prin reducerea propriei amprente globale.

Slow travel: 10 sfaturi pentru cum să fim turiști mai împliniți

„Nu contează la ce te uiți. Contează ce vezi.” – Henry David Thoreau 

Am fost curioasă să aflu ce înseamnă turismul cătinel și pentru cei care fac asta cu pasiune sau, implicit, ca meserie. 

„Altfel se așază amintirile atunci când pui spațiu de răgaz între ele. Se gravează durabil. Nu ții minte că “ai fost acolo” ci “te ții minte”.”

Marius Constantinescu

Unul dintre răspunsuri a venit de la scriitorul Marius Constantinescu: „O, furia aceasta am avut-o și eu: într-un timp mereu prea scurt, într-un voiaj căruia voiam să îi lăbărțez mereu baierele, să îngrămădesc, ca într-o paporniță, toate muzeele, toate piețele, toate catedralele, să strecor și o zi la mare sau pe câmp, să fac loc și unui daytrip într-un oraș învecinat. Încă o mai am, mai ales într-un loc în care ajung prima dată, iar recidiva e nebuloasă. 

Celor care își pot permite luxul revenirilor – și devenirilor – le recomand… exact opusul: călătoria în ritm alternat, de sonată, repede-încet-repede, cu… impresiune în loc de presiune. Altfel se așază amintirile atunci când pui spațiu de răgaz între ele. Se gravează durabil. Nu ții minte că “ai fost acolo” ci “te ții minte”. Cum erai, ce simțeai, ce miroseai, ce gustai, ce ziceai, cum lăcrimai sau cum zâmbeai. E o fotografie sinestezică, pluridimensională și care mai are și marele avantaj că nu seamănă cu a niciunuia dintre cei care s-au mai pozat acolo.”

Un alt răspuns a venit de la Răzvan Marc, Policy Advisor pe teme de turism și comunicare la Comisia Europeană și unul dintre oamenii de pe la noi care înțeleg cel mai bine ce înseamnă turismul.

„Suntem obișnuiți cu acest gen de călătorii pe îndelete de când suntem mici. Vacanțele școlare au fost și sunt pentru orice copil prima formă de slow travel. Pentru că acasă sau la bunici sau la rude am trăit ca localnici, ne-am scăldat în obiceiurile locului și la fiecare masă am mâncat doar preparate tradiționale. Și tânjim după asta toată viața.

Sigur trebuie să vedem marile atracții turistice, să facem poza perfectă cu turnul Eiffel sau să suim până în vârf la Sagrada Familia, să negociem te miri ce prin bazare și să înotăm cu delfinii. Acesta se numește turism. Și ne învață multe. Dar nu totul.

Învățămintele alea pentru o viață le aflăm călătorind încet, cătinel, intrând într-un super-market, călătorind cu transportul local, alegând să stăm mai departe de centru și interacționând mereu cu localnicii. Astfel putem înțelege puțin din mersul vieții prin acele locuri, obiceiuri despre care niciun ghid turistic nu are nici măcar un paragraf, atitudini si judecăți la bucurie și tristețe. Astfel orizontul nostru se lărgește si devenim mai capabili să luăm decizii pentru noi și viața noastră, oriunde alegem să ne-o petrecem.

Pentru a călători pe îndelete e nevoie doar de curaj și puțină inconștiență. Și de multă curiozitate. Am multe întâmplări din cariera mea de călător, nu de turist. Dar mereu când sunt întrebat de vreun exemplu îmi vin în minte doamnele în vârstă din autobuzele din Israel. Cum urcam din stație mă luau în primire și mă întrebau unde merg și dacă știu ajunge. Mă luau sub aripa lor având grijă la orice stație să-mi zică: „nu aici” și să coboare cu mine să-mi indice drumul la stația potrivită chiar dacă nu era destinația lor. Minunate. Ceva gen mătușile mele din vacanțele școlare. Cum să nu-mi fie bine?”

„Pentru a călători pe îndelete e nevoie doar de curaj și puțină inconștiență. Și de multă curiozitate.”

Răzvan Marc, Policy Advisor Comisia Europeană

Și-acum, partea practică. Cum anume facem să călătorim mai conștient, fără să avem senzația că am pierdut ceva (știu, știu, FOMO e în noi toți)?

„Nu urma unde te poate duce poteca. Du-te, în schimb, unde nu este nicio potecă și lasă o cărare.”

– Ralph Waldo Emerson

1. Un pic mai mult research. Adică un pic mai mult timp investit în căutarea și alegerea destinațiilor. Poate nu trebuie să vezi toate marile capitale europene, ci să guști cultura locală dintr-un sat oarecare din sudul Franței. Poate nu îți dorești să bifezi toate locurile postate de influencerii pe care îi urmărești și, în schimb, vrei să faci propriile tale descoperiri.

2. Fă o listă cu ce te bucură și te încarcă cu adevărat. Uită de listele nesfârșite de obiective turistice, de muzee, palate și evenimente. Poate îți place să te plimbi prin păduri, atunci de ce să nu găsești unele cu adevărat speciale? 

3. Unde stai? O întrebare importantă. În ultimii ani mi-am dat seama cât de importantă e cazarea: una mai mică, dar cu mai multă personalitate sau un butic-hotel care își respectă cultura poate fi alegerea ideală dacă vrei să trăiești local în vacanță.

4. Lasă-ți timp pentru wondering. Nu-mi place când nu găsesc echivalentul simetric în limba română, dar conceptul ăsta chiar nu are traducere. Este, dacă vreți, un timp de hălăduială, de căutare, de uimire continuă, de du-te-vino care are rostul lui.

5. Ia parte la evenimentele locale. Piețele de Crăciun din Germania, festivalurile de muzică din Edinburgh, târgurile de week-end din sudul Franței, adunările din parcurile suedeze, carnavalul din Barcelona – toate au în comun familiaritatea și gustul local al fiecărei comunități în care se petrec. Și cred că sunt cele mai bune ocazii să vezi cum se bucură localnicii.

6. Alege experiența în locul magneților de frigider. O călătorie cu barca, un bilet de autobuz, o intrare la un eveniment local – pe fiecare dintre acestea le vei ține minte și, în contabilitatea vieții tale, vor cântări mai mult decât încă un magnet pe frigider.

7. Ține un jurnal de călătorie. Neapărat, oricât de scurte ar fi însemnările din el. O să-ți fie cel mai bun suport memorabilia pentru anii care vor urma.

8. Du-te la piață. Orice piață este tabloul simetric al locului unde ajungi: fructe și legume locale, obiceiuri, piețari localnici, negocieri neaoșe, arome 360 de grade – și mai pleci acasă și cu o grămadă de povești.

9. Parcuri, păduri, magazine și cafenele – ia contact cu natura locală. Gustă din plin ce îți oferă locul respectiv și alege business-uri mici, locale în locul marilor giganți comerciali. O să fii plăcut surprins(-ă).

10. Păstrează-ți rutina, dar nu mai sta pe telefon. Serios acum. E ok să faci 1489 de poze, dar cred că-i mai sănătos să faci câteva și să te bucuri de faptul că ești cu adevărat acolo.

Voi ce-ați mai adăuga?