Van Gogh – cărțile, filmele și locurile care s-au născut după el

2
277

– Tu crezi că Dumnezeu ți-a dat acest dar fiindcă vrea să te țină în sărăcie?

– Nu m-am gândit niciodată astfel.

– Dar cum?

– Uneori mă gândesc…

– Da?

– Că poate...

– Continuă...

– Că poate Dumnezeu a ales momentul nepotrivit. 

– Cum adică momentul nepotrivit?

Poate Dumnezeu m-a făcut pictor pentru oamenii care nu s-au născut încă. După cum se spune: viața este pentru a însămânța. Recolta nu e aici. 

(Vincent van Gogh, At Eternity’s Gate)

Filmul s-a terminat. Închid laptopul. În minte mi se desfășoară scena de mai sus, de mai multe ori la rând. În mintea mea sună ca cea mai frumoasă și curajoasă declarație în fața vieții și a pasiunii. Adevărul este că Vincent van Gogh nu a lăsat doar sute de pânze și schițe în urma sa, dar a atins vieți și prin ceea ce s-a creat după el, toate inspirate de arta și viața sa. 

Și atunci mă gândesc, oare nu despre asta este vorba în artă? Să stârnească curiozitatea? Să coloreze perspective? Să îndemne?

S-au scris cărți. S-au recitit scrisori. S-au publicat scrisori. S-au înființat muzee. S-au deschis cafenele. S-au regizat filme. S-au retrăit scene din viața sa. Alții au învățat să picteze în stilul său. S-au consumat 10 ani pentru un film despre o parte din Vincent van Gogh, iar William Dafoe și-a împărtășit o parte din crezul de artist interpretându-l pe Van Gogh.

Așadar, iată o parte din ceea ce s-a născut în urma vieții și picturii lui Vincent van Gogh:

1. Lecturi 

El însuși a fost un cititor pătimaș. În corespondențele cu fratele său, Theo, îi recomanda adesea lecturile care l-au impresionat sau care îl aprindeau în discuții contradictorii cu tatăl său. Printre acestea se număra Balzac, Eliot, Victor Hugo, Shakespeare.

”Aș dori ca toată lumea să aibă aptitudinea pe care încep s-o capăt, aceea de a citi o carte în scurt timp și de-a păstra o impresie foarte precisă asupră-i. Când citești, ca și atunci când contempli un tablou, trebuie să-i descoperi dintr-odată frumusețea, fără să eziți, și să fii sigur de aprecierea făcută.” (Dragă Theo, Vincent van Gogh)

Dacă vreodată îți vei dori să cunoști felul în care a trăit Vincent van Gogh (am scris aici despre viața lui), atunci pune pe listă ”Bucuria vieții”, de Irving Stone – cel care a mers pe urmele pictorului prin Olanda, Belgia și Franța și care a purtat nenumărate conversații cu prietenii și admiratorii Van Gogh. Apoi pune deoparte și parte din scrisorile pictorului, strânse în cartea ”Dragă Theo”. Ambele sunt lecturi complementare, apăsătoare, care poate îți vor schimba percepția despre condiția de artist. 

2. Filme

Mult am așteptat până să fie lansat ”Loving Vincent”. Țin minte și acum că m-am așezat în fotoliul de la cinema, în sala rece, pregătită cu toată nerăbdarea mea să descopăr filmul la care s-a lucrat timp de 10 ani, de către peste 100 de pictori (printre care și Cătălina Codreau și Carmen Belean), în peste 65.000 de picturi. Dacă există ceva care să mă impresioneze cu adevărat, atunci aceasta este munca. Însoțită de dedicare. Iar primul film pictat din istoria cinematografiei le are pe amândouă. Povestea începe la un an după moartea artistului și își dorește să îl descopere pe Van Gogh prin intermediul oamenilor care l-au cunoscut.

Pe de altă parte, ”At Eternity’s Gate”, cu William Dafoe în rol principal, îl urmărește pe Van Gogh înainte de moarte sa, imediat după ce se hotărăște să plece din Paris și să caute căldura și culoarea. Le găsește în Arles, Franța, dar pe măsură ce trece timpul, devine din ce în ce mai tulburat. Este însoțit de Paul Gaugain, de fratele său Theo, dar mai ales de culorile sale și de acel spirit care nu-i dă pace. 

3. Muzee

Pe lista mea sunt două, neapărat.  

Muzeul Vincent van Gogh din Amsterdam – o lume întreagă construită pentru picturile sale, o lume care la rândul ei continuă să îi cerceteze viața și să fie alături proiectelor care îl au ca subiect pe Van Gogh. Tot acolo îi găsești pe cei la care pictorul s-a uitat ca la mentorii săi: Anton Mauve, Jean-François Millet, Eugène Delacroix.

”Dragă Theo,

Dacă nu mă înșel, trebuie să mai ai și acum Muncile câmpului de Millet. Vrei să ai bunătatea să mi le împrumuți pentru o scurtă perioadă și să mi le trimiți prin poștă? Află că sunt pe cale să schițez câteva desene mari după Millet, și că până acum am făcut Ceasurile zilei, precum și Semănătorul.” (Dragă Theo, Vincent van Gogh)

L’Atelier des Lumières e cea de-a doua opțiune, care e pe To Visit List până la sfârșitul lui 2019. Galeria digitală din Paris ”a pus în scenă” o instalație alcătuită din arta lui Van Gogh, proiectată astfel încât să te cuprindă de culoare și de sunet. Dar mai bine las fotografiile să vorbească. Tot ce trebuie să știi este că poți să stai timp de 30 de minute under the starry night

4. Locuri

Și poate dacă epuizezi toate formele de artă create după Vincent van Gogh, îți dorești să îi calci pe urme, la propriu. 

Prima mea oprire ar fi Arles, acolo unde ”soarele arzelian îl izbi în ochi”, unde ”simți cum sulițele lui nemiloase îi străpung creștetul”, unde ”nu-și bătu prea mult capul cu găsirea unei locuințe”, ci cu ochirea peisajului potrivit. ”Galben, albastru, verde, roșu, roz; natura se dezlănțuia în cinci nuanțe chinuitoare.”

Apoi m-aș rătăci prin Saint-Rémy-de-Provence așa cum s-a rătăcit și el în propria-i tulburare și ospiciu. Aș arunca un ochi în grădina spitalului în care a fost internat, care încă mai există, și m-aș întreba oare cum s-ar simți Van Gogh dacă ar ști că pasiunea sa a deschis poarta eternității? 

”Dragă Theo,

Nu sunt nici invalid și nici o fiară periculoasă. Lasă-mă să-ți dovedesc și ție, precum și mie însumi, că mai sunt, încă, o ființă normală. (…) Îmi mai acord încă o șansă. Sunt încredințat că departe de această Maison de fous voi putea redeveni un om rațional.” (Bucuria vieții, Irving Stone).”

Iar la sfârșitul drumului, aș zăbovi pentru câteva zile în Auvers-sur-Oise, acolo unde ”își reluă din nou viața de pictor” și găsi în doctorul Gachet ”cel mai devotat prieten din Europa”. Află poate pentru prima dată cum sună și arată entuziasmul atunci când doctorul privește portretul făcut de el, dar tot aici îl slăbesc iar puterile, simte cum se instalează următoarea criză, iar la final moartea, pe 30 iulie 1890. 

Mormântul său poate fi vizitat și azi, alături de cel al lui Theo – care a îndurat lipsa fratelui său timp de doar șase luni. 

”Când soarele aprig din Auvers își revarsă dogoarea peste micul cimitir dintre lanuri, Theo odihnește la umbră. La umbra bogată a florilor atât de dragi lui Vincent.”

(Bucuria vieții, Irving Stone)

______________________________________

Acest material face parte din campania Inspirația FREYWILLE, pe care suntem onorați să o găzduim pe canvasul nostru digital. Parteneriatul dintre CoverStories și FREYWILLE poartă în ADN-ul său conexiunea dintre artă, inspirație și povești frumoase, dar și dintre bijuterie, emoție și feminitate. FREYWILLE este unul dintre brandurile care ne inspiră și care creează alchimie folosind arta, pulberea de aur și emailul pentru a sculpta eleganța atemporală a bijuteriilor sale. CoverStories și FREYWILLE vă invită să citiți povești care inspiră, care umplu și care explorează și să descoperiți atemporalitatea unor bijuterii care ascund povești și trezesc emoții.

2 Comentarii

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here