Să vă prețuiți.

0
1232
Timp de citire: 5 minute

Bunicul nu mai e. Dar atunci când m-am căsătorit, el a fost primul care m-a sunat și mi-a spus „Săru’ mâna, doamnă!”. Câteva momente n-am avut cuvinte să-i răspund, mi-am înghițit emoțiile și am rămas impresionată de felul lui de a mă felicita pentru eveniment. Asta, și sfatul: „Să vă prețuiți.” Fără semn de exclamare, doar cu punct la final, ca și cum ar fi fost o declarație. Câte lucruri poate să însemne asta într-o iubire? Să știi cât valorează, să îi recunoști importanța, să iei în considerare, să îngrijești, să ierți, să reconsideri reacții, să accepți imperfecțiunea.

Fotografii de Maria Bordeanu

Iubirea, pentru mine, își găsește sinonime doar în verbe; crește, se schimbă, se adâncește, constant ia forme noi și diferite. Se schimbă și uneori poate fi atât de alunecoasă încât dacă nu îi dai atenție, se supără și pleacă. Iubirea e capricioasă, e fluidă și nu ține seamă de regulile lumești, oricât de mult am vrea noi să-i punem lanțuri.

Dar cel mai mult, iubirea se exersează. Chiar dacă există o dată în calendar căreia îi punem în brațe responsabilitatea de a ne declara sau de a ne arăta iubirea, cred că putem socoti cu toții că iubirea se exersează, cu siguranță, mai mult de o dată pe an. Fie că este în cuplu, fie că este iubirea și grija pentru noi înșine. Câtă dezvoltare personală ar mai exista dacă ne-am arăta nouă înșine gesturi de iubire doar o dată pe an?

De aceea am vrut ca, într-o zi oarecare, ca demonstrație la teorie, ori ca provocare personală, ori ca documentare vizuală a unor daruri, să sărbătorim Iubirea exact precum mi-a spus bunicul: să o prețuiesc. Iar prețuirea asta vine în multe forme. Așa că am stabilit o întâlnire într-unul din parcurile care și-a pus pecetea pe multe alte istorii de dragoste de-a lungul timpului, Cișmigiu:

Draga mea, hai să pornim,

Pe bulevard să hoinărim,

Cinematografele ne îmbie cu lumini

Şi mai apoi, din cinema când vom ieşi târziu,

Să ne îndreptăm spre casă, braţ la braţ,

Prin Cişmigiu.

(S-a înnoptat în Cișmigiu, Aurel Felea)

Am luat cu noi și câteva daruri prețioase – pe unele le-am așezat la Casa Sufletului (acolo unde ajung toate momentele-capsulă ale vieții noastre, adică acelea de care-ți amintești și peste 20 de ani și care nu costă nimic), iar pe altele le-am lăsat să fie surpriză. Le-am luat coordonatele și le-am așezat mai jos, în speranța că vor contribui la darurile pe care le pregătiți indiferent că e Valentine’s Day sau o zi oarecare.

Bijuteria unei așteptări.

Să le pui pe toate cap la cap, să păstrezi surpriza, să îți așezi bijuteria preferată la gât, să cumperi florile, să scrii un mesaj pe felicitare, să verifici încă o dată surpriza. Să te aranjezi încă puțin, înainte să ajungi. Să te uiți la ceas. Ești în timp. E ceva în pregătirea pentru o întâlnire care dă fiori. De emoție, de nerăbdare. De bucurie. De tinerețe.

Bijuteria unei întâlniri

În fiecare relație există note înalte și note joase, pe care le cântăm în funcție de ritmul zilelor. Îndrăznesc să declar că, pentru armonia notelor, o întâlnire „oficială” scoate din monotonie. Știu că ne este dor de călătorii, de făcut bagajele și de explorat. Dar o întâlnire, mai ales alături de cel sau cea cu care împarți o casă, poate fi un început de cadou. Mai ales atunci când nu ți-ai mai dat de ceva vreme o întâlnire. De pus la Casa Sufletului.

Acea bijuterie.

Am scris recent despre cum bijuteria este precum un semn de carte, pe care-l așezi strategic peste momentele la care vrei să te întorci, pe care vrei să le revizitezi cu toate emoțiile care te cuprind. Dar e și un semn al iubirii, al promisiunii. Sau al observării.

L’AMANDIER ROUGE ÉCLAT, inspirată de lucrarea „Ramuri de migdal înflorit” a lui Van Gogh, e colecția care mă face să mă gândesc cel mai mult la iubire. O dată pentru pasiunea cu care artistul aplica fiecare pensulă și fiecare culoare, dar și pentru roșul care se împletește perfect cu emailul și aurul.

Acel cadou pentru el.

Știu că ne este greu atunci când ne gândim la un cadou pentru el, cu atât mai mult dacă ni-l dorim cu mesaj sau cu semnificație. Arta e mereu la îndemână atunci când ideea unui cadou poate să copleșească. Nu-mi închipui un mesaj mai puternic decât cel pe care Hundertwasser l-a transmis toată viața lui: libertatea de a fi imperfect. Iar dacă acesta-i atașat de un stilou Caesar, cu peniță de aur sau pe o pereche de butoni, atunci ai un cadou fără dată de expirare.

Bijuteria unei plimbări.

Atunci când gândurile se așază mai bine, când împarți o serie de pași agale, fără grabă.

Bijuteria unei tăceri împărtășite.

Atunci când tăcerile nu incomodează.

Bijuteria tandrețurilor.

Acele gesturi care sunt atât de mici încât ar încăpea într-o sticluță, dar care rămân atât de vii după ce-au fost exersate. O sărutare a mâinii, o cuprindere de obraz, o împletire de degete.

Bijuteria unei îmbrățișări.

Uneori cam tot ce ai nevoie.

Să ne fie iubirea inspirație!


Acest material face parte din campania Inspirația FREYWILLE, pe care suntem onorați să o găzduim pe canvasul nostru digital. Parteneriatul dintre CoverStories și FREYWILLE poartă în ADN-ul său conexiunea dintre artă, inspirație și povești frumoase, dar și dintre bijuterie, emoție și feminitate. FREYWILLE este unul dintre brandurile care ne inspiră și care creează alchimie folosind arta, pulberea de aur și emailul pentru a sculpta eleganța atemporală a bijuteriilor sale. CoverStories și FREYWILLE vă invită să citiți povești care inspiră, care umplu și care explorează și să descoperiți atemporalitatea unor bijuterii care ascund povești și trezesc emoții.

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here