Pledoarie pentru cărțile de nonficțiune și 20 de titluri pe care trebuie să le citești

0
211
Timp de citire: 11 minute

Mă așez în fotoliu, trag peste mine pătura gri și iau cartea din stânga. Încep o carte nouă azi și simt cum intru pe ușă pe care n-am deschis-o niciodată până acum. Apăs încet clanța și intru…

Asta simt de fiecare dată când încep o carte. Cu variațiuni, desigur. Dar, pentru că azi sărbătorim Ziua Internațională a Cărții, nu aveam cum să nu punctez data în calendar, așa că m-am așezat să scriu.

Despre obiceiuri de carte am tot scris, despre poligamia literaturii am scris, listele de cărți pe care le facem în fiecare lună continuă, interviuri cu scriitori am făcut, despre cele mai frumoase cărți despre cărți am amintit, despre literatura românească și autorii contemporani am scris.

Citește și 40 de scriitoare contemporane din România pe care merită să le citești

Și atunci?

Nu prea vorbesc despre acele Cărți care ne cresc, care ne ajută să aflăm, care ne învață. Despre cărțile care arată fapte, care pun concretul înaintea poveștii, în care se derulează informații, în care personajele sunt studiile de specialitate și unde acțiunea e direct proporțională cu realitatea.

Am prieteni care nu citesc ficțiune și preferă doar dialogurile bazate pe cercetări și pe fapte. Mi-e greu să-i conving că există și povești bune (am reușit din când în când, dar cu mari eforturi) și că, pe lângă istorie, psihologie sau științe, există și ficțiuni care te mută în altă minte.

Dintre toate genurile de nonficțiune, biografiile sunt cele care îmi plac cel mai mult și care mă transferă direct în viața celuilalt. În rest, pentru celelalte genuri, atunci când citești nonfințiune, ai nevoie de un obiectiv, de structură, de „creion în mână”.

De ce să citești nonficțiune?

De ce nu?

Nonficțiunea se citește pentru a afla, pentru a învăța, pentru a cunoaște.

Cărțile de nonficțiune „ascut” creierul și promovează idei și perspective noi.

Nonficțiunea este evident, alegerea perfectă atunci când ai nevoie de o înțelegere mai profundă a lucrurilor. (Nu-mi place neapărat să recunosc asta, dar o poveste bună îți poate oferi o înțelegere subiectivă a unei probleme, nicidecum una științifică).

Nu în ultimul rând, cărțile de nonficțiune te îmbogășesc. Da, la propriu, cu informații despre care habar nu aveai sau despre subiecte pe care nu știi de unde să le apuci (Remarcabila viață a pielii de MONTY LYMAN sau Despre somn de MATTHEW WALKER au fost descoperiri vitale pentru mine).

20 de titluri noi de nonficțiune pe care trebuie să le citești

Și, pentru că-i rost de recomandări, căci doar așa simt că ne putem ajuta unii pe alții, am creat o listă cu cele mai noi titluri de nonficțiune pe care le recomand. Nu am pus nicio biografie, căci e nevoie de alt spațiu pentru acest gen de lecturi. Orice sugestie e binevenită, cu mulțumiri în avans pentru contribuiție.

Astronomul Adrian Șonka își invită cititorii de toate vârstele la o plimbare de-a lungul și de-a latul Universului cunoscut. Veți afla ce presupune cu adevărat o călătorie în spațiu și cum se simte când zbori cu 28 000 km/h, cum se vede Pământul de pe fereastra hubloului, cum ar fi viața pe celelalte planete din Sistemul Solar (de ce e „grea” viața pe Venus și de ce e așa de „prăfuit” Marte) și unde e cel mai bine să programezi o viitoare vacanță, cum funcționează aparatul de făcut lumină” (Soarele, nu becul), unde se termină Sistemul Solar și cum se măsoară distanța până la stele sau cum poate găsi o maimuță o planetă. Eu zic că-i o călătorie care nu merită ratată!

Monty Lyman a scris o carte revelatoare, care explorează suprafața noastră exterioară și care ne va surprinde și ne va lămuri în egală măsură. Prin lentilele științei, sociologiei și istoriei – îndreptate asupra unor subiecte atât de diverse precum mecanica și magia atingerii (este uimitor cât de multe lucruri sunt cuprinse în simplul act al scoaterii cheilor din buzunar sau al deschiderii ușii), legătura strânsă dintre piele și stomac, ce se întâmplă imediat după ce ne tăiem cu o foaie de hârtie și cum o gustare de la miezul nopții poate genera o arsură de soare – Lyman ne arată că pielea noastră este mai minunată, mai surprinzătoare și mai complexă decât ne-am imaginat vreodată

Somnul adecvat se leagă strâns de forma în care se află sistemul nostru cardiovascular, scăzând tensiunea arterială și în același timp menținându ne inimile în condiții optime. „Dacă ne întrebăm de ce dormim din perspectiva evoluției, misterul doar se adâncește. Indiferent din ce unghi priviți, somnul pare să fie cel mai bizar fenomen biologic. Când dormiți, nu puteți să faceți rost de hrană. Nu puteți socializa. Nu puteți găsi un partener pentru a vă reproduce. Nu puteți să vă creșteți sau protejați urmașii. Cel mai rău, somnul vă face să fiți vulnerabili în fața prădătorilor. Somnul este, cu siguranță, unul dintre cele mai discutabile comportamente ale omului.” Matthew Walker

Lori Gottlieb ne invită în lumea ei din postura de psihoterapeut, dar și din cea de pacientă, analizând adevărurile și minciunile pe care ni le spunem nouă, dar și celor din jur, în timp ce oscilăm între iubire și dorință, sens și mortalitate, vină și iertare, teamă și curaj, speranță și schimbare.

Sunt povești de spus prietenilor. De scris pe toți pereții. De povestit nepoatelor când părinții nu sunt atenți. Sunt 100 de femei care au scris istoria și care nu au lăsat absolut nimic să le stea în cale. Femeile din istoria de față au fost considerate prea afurisite pentru vremea lor. Nu e de mirare că, atunci când citim despre (puținele) femei din istorie, ele sunt în general formale și conștiincioase. Adevărul este că istoricii (majoritatea bărbați) îndulcesc detaliile sau le exclud pe femeile care nu corespund imaginii lor idealizate.

„Inteligența emoțională e un concept care continuă să sune destul de ciudat, pentru că tindem să o percepem drept o capacitate unitară, și nu ca ceea ce este de fapt: un cuvânt atotcuprinzător pentru ceea ce reprezintă în realitate o suită de calități, direcționate spre o multitudine de obstacole diferite. Există inteligență matematică și culinară, inteligență legată de literatură și inteligență față de animale. Putem fi siguri că nu există o persoană complet inteligentă – și probabil nici vreuna de-a dreptul proastă. Suntem cu toții nemaipomenit de pricepuți la a ne da peste viețile peste cap, indiferent de prestigiul gradului nostru universitar, și suntem mereu în stare să contribuim sincer la ceva, oricât de neortodoxe ne-ar fi calificările. Într-o epocă a confuziei morale şi practice, cărțile de autocunoaștere au nevoie iminentă de regândire şi reabilitare.” Alain de Botton

Hector Macdonald și-a petrecut o mare parte din carieră explorând modurile în care două afirmaţii complet adevărate despre același lucru pot face impresii complet diferite asupra oamenilor care le ascultă. De exemplu, internetul poate fi descris ca un instrument de diseminare a cunoașterii sau ca un sistem care răspândește informaţii false și ură. Ambele afirmaţii sunt adevărate, dar vor crea imagini radical diferite pentru un novice în spaţiul virtual. Combinând arta povestirii cu sfaturi practice și o puzderie de studii de caz fascinante, amuzante și pătrunzătoare, Adevăr este o lectură captivantă și care te pune pe gânduri, despre cât de profund sunt influenţate mentalităţile și acţiunile noastre de adevărurile pe care cei din jurul nostru aleg să le spună. 

Asta e ceva mai veche, dar la fel de actuală. Nassim Nicholas Taleb și-a consacrat întreaga activitate de cercetare problemelor pe care le ridică nesiguranța, probabilitatea și cunoașterea. În Lebăda neagră, Taleb face o analiză riguroasă a impactului improbabilității asupra vieții noastre. Până să descopere Australia, Lumea Veche nu s-ar fi îndoit vreodată că toate lebedele sunt albe. O singură pasăre neagră a zdruncinat convingerea milenară și a demonstrat fragilitatea cunoașterii empirice. Astfel, lebăda neagră devine exemplul sugestiv pentru un eveniment foarte puțin probabil. Acest tip de eveniment are trei însușiri principale: raritatea, impactul extrem și faptul că, în ciuda neprevăzutului său, ne străduim să îi găsim explicații ulterioare prin care să ne convingem că a fost, de fapt, predictibil.

De ce o nouă istorie a Evului Mediu? Pentru că e o perioadă care fascinează și intrigă, pentru că acolo sunt rădăcinile aspirațiilor și dramelor noastre actuale, de la obscurantismul religios la aspirațiile spirituale, de la violența colectivă până la căutarea unui sens înalt al vieții, de la frica de viitor până la visul reîntoarcerii la natură. De asemenea, mai e necesară pentru că imaginea pe care o avem despre această perioadă este artificială și pe alocuri falsificată, redusă la anecdotic, transformată în legendă întunecată sau aurită. Eclipsat de propriul mit, Evul Mediu și-a pierdut orice coerență în memoria colectivă. Iar pentru noi, astăzi, e revelator să înțelegem relațiile dintre omul medieval european și vecinii săi, mai ales Orientul bizantin și lumea musulmană.

Cred că am vorbit despre cartea asta mai mult decât despre oricare alta. Și o mai pun aici, căci merită citită și înțeleasă. „O viață pe planeta noastră este depoziția mea scrisă și o viziune pentru viitor. Este povestea felului în care am ajunsă să comitem asta, cea mai mare greșeală a omenirii, și a celui în care am putea să o îndreptăm dacă acționăm acum. Avem o ultimă șansă finală de a crea căminul perfect și a reface lumea minunată pe care am moștenit-o. Nu trebuie decât să vrem.” — Sir David Attenborough

Cine nu-și dorește să fie fericit? Din (ne)fericire, încercările noastre de a atinge această stare mult dorită se soldează, de multe ori, cu un eșec – sau mai multe –, dar acest lucru nu este întâmplător… Nu pornim de unde trebuie în căutarea fericirii. Nu înțelegem ce este fericirea; de fapt, nu știm nici măcar cum să o recunoaștem și cum se simte. Mass-media și concepțiile eronate cu care am fost îndoctrinați de-a lungul vieții contribuie la motivele nefericirii noastre. Această carte ți se adresează dacă îți dorești cu adevărat să înveți ce este fericirea, să îți pui mintea la contribuție și să pornești pe un drum nou, curățat de ideile nocive și demagogia care o ascund privirii.

Există Dumnezeu? Cum a început totul? Putem prezice viitorul? E posibilă călătoria în timp? Ar trebui să colonizăm spațiul? Ne va depăși inteligența artificială? Această carte și răspunsurile pe care ni le oferă reprezintă ultima mărturie a uneia dintre cele mai strălucite minți.

În secolul al XXI-lea, sunt o mulțime de variabile care apar într-un colț al lumii și influențează totul, ca într-un efect de domino: un hacker din Rusia, un tsunami din Asia, un grup terorist din Orient sau un președinte imprevizibil din America de Sud. Această carte le oferă cititorilor instrumentele și noțiunile necesare ca să răspundă întrebărilor cruciale ale lumii contemporane. Unul dintre marile merite ale cărții este că-i îndrumă pe cititori să-și formeze opinii pertinente, care să-i ajute să ia decizii relevante pentru ei și societate, devenind astfel mai puțin vulnerabili la manipulările politicienilor și ale new media.

În umbra omului este un volum clasic în domeniul etologiei. Cercetătoarea a câștigat încrederea primatelor din rezervația Gombe Stream, le-a dat nume și le-a urmărit ani la rând. Cartea vorbește despre relații sociale complexe, lupte între clanuri și abilități uimitoare, între care utilizarea uneltelor. Cimpanzeii devin adevărate personaje, iar destinul fiecăruia dintre ei este urmărit cu acribia cercetătorului pasionat și talentul naratorului autentic

Ipoteza fericirii este o carte despre cum ne putem găsi un sens în viaţă asimilând sfaturile vechii înţelepciuni şi adoptând descoperirile psihologiei moderne. Haidt pune în discuţie unele dintre concepţiile populare despre originea fericirii, despre rolul reciprocităţii şi despre contribuţia raţiunii la luarea deciziilor. Aflăm astfel de ce, de multe ori, virtutea nu îşi este propria răsplată, de ce extrovertiţii sunt de fapt mai fericiţi decât introvertiţii şi de ce gândirea conştientă nu e atât de importantă cum ne-ar plăcea să credem. Inspirându-se atât din filozofie, cât şi din ştiinţă, Ipoteza fericirii ne arată cum am putea deveni mai buni, mai echilibraţi şi mai fericiţi.

Fascinantă pledoarie! Ce facem, ce ne înconjoară, ce simțim – totul are de-a face cu chimia. Tânăra chimistă și jurnalistă de știință Mai Thi Nguyen-Kim nu ne lasă niciun moment să ne îndoim de asta. Ea descompune fenomene cotidiene cunoscute în elemente chimice și ne explică într-un mod glumeț și original ce reacții chimice se desfășoară în secret în jurul nostru. Mai Thi Nguyen-Kim nu ne deschide doar ochii, ci și apetitul pentru chimie. Chimia în viața de zi cu zi: programul tinerei cercetătoare și jurnaliste Mai Thi ne poartă ca un fir roșu printr-o lume în care se ascund o mulțime de fenomene chimice. Ziua începe cu chimia trezirii, cu hormonii stresului și ai somnului, care trebuie ținuți bine în frâu. Aflăm care este momentul cel mai potrivit pentru a savura prima cafea, de ce pasta de dinți ar trebui să conțină fluoride și de ce haosul de pe biroul din camera de lucru este un lucru natural în univers. 

Micul tratat al lui André Comte-Sponville ne apropie de morală fără să fie moralist și de filozofie fără să fie filozofard. Vom afla de ce politețea este prima virtute, de ce iubirea este cea mai importantă dintre ele, vom trece de la fidelitate la curaj, generozitate, toleranță sau blândețe, iar în acest periplu de descoperiri ne vor însoți marii filosofi ai lumii. Căci prezentarea senină a marilor virtuți umane este mai utilă decât „morala tristă“ care condamnă viciile, consideră acest autor care nu ezită să includă printre cele dintâi umorul.

Plantele ne-au precedat pe Terra și sunt pretutindeni în jurul nostru. Trăim în lumea lor. Nu le dăm mare importanță, deși existența noastră depinde de ele. Le negăm capacitățile care le fac atât de asemănătoare nouă. Și totuși atât de diferite. Stefano Mancuso și Alessandra Viola demonstrează că plantele posedă toate cele 5 simțuri ale noastre, la care se adaugă încă… 15. În regnul vegetal se comunică, se construiesc strategii, se formează alianțe. Nu inteligența e cea care diferențiază animalele superioare de cele inferioare și de plante; ea mai degrabă constituie caracteristica definitorie a întregii lumi vii. 

Cu 12 Reguli de viață, Jordan Peterson, psiholog clinician și profesor apreciat la Harvard și la Universitatea din Toronto, a ajutat milioane de cititori să impună ordinea în haosul vieților lor. Acum, în această temerară continuare a cărții precedente, Peterson oferă alte douăsprezece principii salutare, axate pe modul în care putem face față greutăților inevitabile născute din dorința noastră de a impune ordinea în lume. Într-o epocă în care voința umană se înstăpânește peste fiecare domeniu al vieții – de la structurile noastre sociale la stările noastre afective –, Peterson avertizează că prea multă siguranță este periculoasă. De citit și văzut…

Nicholas Epley se apleacă asupra abilității noastre de a citi mintea celorlalți, argumentând că noi credem că suntem mai abili în a citi gândurile și intențiile celorlalți decât sunt de fapt capabili. Epley ne arată care sunt greșelile pe care le facem când încercăm să ne dăm seama ce simt și vor cei din jur, dar oferă și o altă perspectivă despre cum să înțelegem atât propriile stereotipuri cât și pe ale celorlalți.

Cam acestea ar fi recomandările noastre, deși, pe lângă ele ar mai fi cel puțin 20 de cărți la fel de bune și de valoroase.

Voi ce cărți de nonficțiune recomandați?

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here