Mică enciclopedie despre cafea

0
917
Timp de citire: 9 minute

Treceam zilele trecute pe un bulevard și mă uitam contemplativ la clădiri. Îmi sare în ochi o cafenea. „Încă o cafenea.”, îmi spun în gând. „Foarte bine. Măcar la o cafea să mai iesim și noi din casă!”, continui, aprobând existenţa acelui loc. Consider că cel mai incitant aspect al acestei licori magice este cel social. De partea economică nu ne atingem. Ştim deja că este a treia cea mai consumată băutură din lume, după apă și ceai.

„Ieșim la o cafea?”, „Îţi povestesc la o cafea!”, „Hai să bem o cafea împreună!” – sunt cuvintele care au dat curs întâlnirilor a miliarde de oameni în lume și au creat momente și amintiri învăluite în arome subtile. Şi totuși, cum poate un arbuști să ofere lumii timp de secole, unul dintre cele mai folosite pretexte pentru a ieși din casă și a socializa?

Arborele de cafea este cel care ne oferă posibilitatea de a ne bucura simţurile cu această bautură magică. În fructele sale, care seamănă cu cireșele și au o culoare roșiatică sau maronie, în funcție de varietatea de cafea, se găsesc sâmburii, care se numesc „boabe” pentru că se aseamănă foarte mult cu boabele de fasole.

Astăzi, cei care iubesc cafeaua, dar și simplii iubitori de plante, se pot bucura de arborele de cafea în propria locuinţă. Planta de cafea este folosită și cu rol decorativ, ea ajungând la înălţimi de aproximativ un metru. Nu veţi putea recolta boabe de cafea de la aceste plante, dar vă veţi simti mai aproape de regiunile în care acestea sunt cultivate.

Cafeaua este una dintre cele mai îndrăgite și mai populare băuturi de pe glob. Ea are o istorie veche de sute de ani, deși începuturile consumului de cafea sunt învăluite în mister. Cu toate acestea, iată o parte din frumusețea istoriei și a detaliilor care compun această băutură:

O scurtă istorie a cafelei și a primelor cafenele

Potrivit legendei, cafeaua a fost descoperită de un păstor etiopian pe nume Kaldi, cândva în secolul IX d. Hr. Acesta a observat efectele pe care le aveau boabele de cafea asupra caprelor sale, așa că a dus boabele unor călugări Sufi care locuiau în apropiere. Cercetătorii cred însă că povestea este una apocrifă, pentru că apare pentru prima oară în secolul al XVII-lea, în scrierile lui Antoine Faustus Nairon, autorul unuia dintre primele tratate despre cafea.

Lăsând la o parte legenda, primele dovezi documentate istoric despre consumul de cafea apar în scrierile unor autori arabi, la jumătatea secolului al XV-lea. Boabele de cafea sunt folosite pentru prima oară într-un mod similar celui de astăzi de călugării Sufi din Yemen, care consumau băutura obținută din boabele prăjite și râșnite, ca energizant în timpul ritualurilor religioase, pentru a putea sta trezi.

În doar câteva zeci de ani, cafeaua se răspândește din Peninsula Arabică în regiunile înconjurătoare, din Persia până în Turcia și în Africa de Nord.

În Europa, cafeaua apare prima dată în Veneția, în a doua parte a secolului al XVI-lea, de unde se răspândește în celelalte colțuri ale continentului. Prima cafenea apare în Roma, în 1645. După 700 de ani de la descoperirea ei, cafeaua era considerată „băutura diavolului” de către europeni, deorece avea origini islamice, aceștia fiind suspicioși în legătură cu efectele acesteia.

Văzută ca o băutură păgână de către creștini, Papa Clement al VIII lea a decis să deguste această băutură, iar verdictul a fost unul neașteptat pentru comunitatea creștină: cafeaua avea să intre în vieţile lor. Însă, pentru a-i convinge pe adepţii săi că nu vor fi posedaţi de nicio forţă malefică dacă vor consuma această băutură, Papa Clement a botezat boabele de cafea.

Olandezii sunt cei care încep să importe la scară mare cafeaua în Europa și chiar încep să o cultive extensiv în coloniile lor – culturile din insula Java devin unele dintre principalele surse de cafea pentru piața europeană.

În secolul al XVIII-lea, cafeaua este exportată în Lumea Nouă și tot acum sunt înființate principalele culturi din America Centrală și din Brazilia. În secolele următoare, cafeaua va deveni una dintre cele mai căutate și mai populare băuturi.

În secolul XV, în Peninsula Arabică, apar primele cafenele din lume, și se numeau QAHVEH KHANEH. Cafenelele erau locuri în care oamenii se adunau pentru a juca jocuri, a asculta muzică sau pentru dezbateri politice aprinse. Spre deosebire de taverne sau baruri, unde oamenii se adunau ca să discute politică și alte aspecte ale vieţii de zi cu zi, cafenelele erau considerate spaţii pentru intelectuali. În Marea Britanie, cafenelele erau denumite „penny universities”, deoarece, pentru un penny, primeai o ceașcă de cafea și puteai lua parte la discuţii intelectuale cu oameni de afaceri și oameni învăţaţi.

Însă, primele cafenele nu permiteau accesul oricui. Britanicii și francezii au interzis accesul femeilor, în timp ce germanii nu aveau nicio problemă ca bărbaţii și femeile să împartă acest spaţiu și să participe împreună la discuţii.

Isaac Newtoon este recunoscut pentru pasiunea sa pentru cafea și discursurile publice pe care le ţinea în cafenele, despre fizică și matematică.

„Al treilea loc”

Este suficientă o scurtă incursiune în istoria cafelei pentru a observa cum de-a lungul timpului, această băutură a întâlnit nevoia omului de a socializa și cel mai important aspect, în afara locuinței sale și a mediului de lucru. Apariţia cafenelelor și popularitatea lor, scot la iveală un fenomen foarte interesant: nevoia omului de un spaţiu la limita celui public cu cel privat.

Ideea unui loc public, social, în afara locuinţei și a serviciului exista de secole, însă a intrat în lexicon ca „al treilea loc” (third place) în 1989, când sociologul Ray Oldenburg a explorat acest fenomen în cartea sa, „The great good place”. Aparte de primul loc, care este considerată a fi casa și de al doilea loc, serviciul, al treilea loc include mall-urile, saloanele cosmetice, muzeele, librăriile și cafenelele.

Cafenelele, ca element specific, au flexibilitatea spaţiului, care poate fi modificat în funcţie de nevoile clientului. Şi cel mai important, ele oferă un loc de întâlnire și conectare cu alţi oameni, reducând izolarea acestora, fenomen care există cu precădere în marile orașe. Cu cât este mai mare un oras, cu atât poate fi mai dificil să creăm legături de orice fel cu ceilalţi. Prin experienţa senzorială pe care oamenii o trăiesc în cafenele, se creează ritualuri și obiceiuri, acestea devenind „a home away from home”.

Un simplu arbore reușește să aducă oamenii împreună, să împlinească nevoia lor de socializare și acceptare, ducând la creearea unor spaţii în care oamenii se simt în siguranţă, liberi și relaxaţi. Este fascinant cum ceva atât de simplu are ramificaţii și implicaţii atât de complexe în plan nu doar economic, ci mai ales social, cultural și psihologic.

Cafenele pot fi considerate instituţii sociale bazate pe încântarea papilelor gustative și obţinerea cafelei prin metode etice. În orașe, nevoia oamenilor de confort, spaţiu și apartenenţă în zonele în care locuiesc, este un factor foarte important. Astfel, întrucât orașul este un spaţiu public, oamenii au reușit să găsească și să transforme locuri conform nevoilor lor de conectare și de a se simţi în largul lor. Așa au ajuns cafenelele cea mai recentă versiune a unui spaţiu urban social unde oamenii se întâlnesc în afara casei pentru a consuma o băutură fără alcool.

Câte tipuri de cafea există?

În lume există câteva specii de arbore de cafea, însă două dintre ele sunt cele mai cultivate la nivel mondial. Este vorba despre Coffea arabica şi Coffea canephora, plantele care dau principalele două tipuri de cafea: cafeaua arabica şi cafeaua robusta.

Cafeaua Arabica

Este considerată primul soi de cafea care a început să fie cultivat. Arbustul de Coffea arabica mai este denumit şi „cafea de munte” sau „cafea arabă” și este cultivat la scară largă la nivel mondial: aproximativ 60% din totalul producției de cafea este cea arabica.

Cafeaua arabică este originară din Etiopia și este un soi bogat în arome, foarte parfumat, dulce și ușor acid. Planta este destul de sensibilă față de alte soiuri și are nevoie de întreținere intensă. Boabele de cafea, înainte să fie prăjite, sunt alungite și de o culoare verde-albăstruie. Zona cea mai bună pentru cultivare este între 600 și 2.000 de metri altitudine. Cu cât cultura este la o altitudine mai mare, cu atât sunt șanse mai crescute pentru a obține o cafea de mai bună calitate.

Cafeaua Arabica este cultivată în special în țările din America Centrală și de Sud, dar și în unele țări din Africa și Asia. Acest soi de cafea conține cu 50% mai puțină cofeină decât alte soiuri (Robusta, de exemplu), dar aroma este mult mai intensă, iar boabele sunt folosite pentru cafelele de calitate superioară.

Citește și Leadership cu Mihail Stănescu: „Dialogul te mută într-o altă minte”

Cafeaua Robusta

Descoperită abia spre sfârșitul anilor 1800, cafeaua Robusta (Coffea canephora) este originară din Africa Centrală și de Vest, din Guineea până în Uganda. Spre deosebire de cafeaua arabică, acest soi poate crește cu succes la altitudini aflate între nivelul mării și circa 600 de metri altitudine. S-a adaptat cu succes în zone calde și cu umiditate crescută și rezistă mai bine la atacul paraziților.

Cafeaua Robusta este cultivată la scară largă în Africa, Indonezia și Brazilia și acoperă aproape un sfert din producția mondială de cafea. Înflorește de câteva ori pe an, ceea ce înseamnă că este mai productivă decât cafeaua Arabica. În plus, cafeaua Robusta mai este cunoscută și pentru cantitatea mare de cofeină pe care o conține: aproape 2,5%, dublu față de cafeaua Arabica.

Aromele de cafea

Cafeaua poartă, de obicei, numele țării sau regiunii de unde este recoltată, iar boabele de cafea pot fi identificate în funcție de aromele diferite, de aciditate sau de consistență și de intensitatea gustului. Aceste caracteristici ale gustului depind nu doar de zona în care au fost culese boabele de cafea, ci și de varietăți sau de modul în care au fost procesate. Printre regiunile cele mai cunoscute sunt:

  • Bourbon – este una dintre cele două varietăți inițiale ale cafelei arabica. A fost cultivată prima oară în insula Bourbon, actuala Reunion.
  • Typica – este una dintre cele mai importante varietăți de cafea arabică din lume, cultivată extensiv în America Centrală;
  • Columbiana – este cafeaua arabică recoltată în Columbia;
  • Java – este recoltată în insula indoneziană Java;
  • Kona – este o varietate de cafea cultivată pe pantele munților din Hawaii;
  • Catimor – este un hibrid între varietățile de cafea Caturra și Timor. A fost creată în Portugalia, se maturează repede, însă are nevoie de anumite condiții pentru fertilizare.
  • Catuai – este o varietate de cafea recunoscută pentru rezistența sporită în fața intemperiilor;
  • Mundonovo – această varietate de cafea este una dintre cele mai des întâlnite în Brazilia. Este ideală pentru climatul acestei țări și dă roade bogate.
  • Caturra – este o variantă a soiului Bourbon, plantată prima oară în orașul brazilian Caturra. Este rezistentă la intemperii și la dăunători.

Cafelele gourmet – de cea mai înaltă calitate – sunt produse aproape exclusiv din boabe de cafea Arabica. Printre cele mai cunoscute sunt: Jamaican Blue Mountain, Colombian Supremo, Tarrazú, Guatemalan Antigua, Ethiopian Sidamo.

Cum alegi cafeaua perfectă?

Calitatea şi savoarea cafelei perfecte depind întotdeauna de boabele culese. Dar aroma cafelei ţine şi de alte criterii. Iată-le pe cele mai importante patru dintre ele:

● ţara şi regiunea de origine
● soiul de boabe de cafea – arabica, robusta sau un amestec al celor două
● modul în care au fost prăjite boabele
● cum au fost măcinate boabele

Sunt multe opţiuni de care poţi ţine cont sau nu, dar un singur lucru este mai important: cea mai bună cafea ţine de gusturi. Asta înseamnă că poţi folosi o cafea ideală pentru espresso şi să o prepari la ibric. Poţi testa nenumărate combinaţii până o vei descoperi pe cea perfectă pentru tine.

Citește și Morning Chefs: cu Radu Dumitrescu, în bucătăria Voilà Bistrot

Prepararea cafelei

Sunt nenumărate metode pentru prepararea cafelei, unele dintre ele vechi, altele moderne. Şi echipamentele s-au schimbat, îmbunătăţindu-se în ultimii ani. Principalele patru metode de preparare a cafelei, împreună cu aparatura necesară sunt:

la ibric – mai cunoscută sub numele de cafea turcească sau orientală. Această varietate de cafea se prepară cu ajutorul unui ibric cu apă clocotită în care se adaugă cafeaua măcinată fin.
la filtru – cafeaua la filtru este, în esenţă, o metodă modernă a cafelei turceşti. Cafeaua e pusă într-un filtru peste care se toarnă apă fierbinte. Pentru asta ai nevoie de o cafetieră şi de filtre de calitate pentru a obţine cea mai bună aromă.
espressocafeaua la espressor este considerată cea mai bună şi cea mai pură cafea. Prepararea implică trecerea apei sub presiune prin cafeaua măcinată extrem de fin.
presa franceză – este o metodă de preparare a cafelei care foloseşte un recipient din sticlă şi un fitru sub forma unui piston, care poate fi coborât în recipient;
moka – mai cunoscută şi sub denumirea italiană macchinetta. Moka este o metodă de preparare a cafelei care foloseşte un recipient din metal împărţit în două: un rezervor unde se pune apa şi unul în care se adună cafeaua. Aburul apei fierte trece prin cafeaua măcinată şi se adună în celălalt rezervor.

Și câteva lucruri pe care nu cred că le știați despre cafea

Denumirea originală a cafelei însemna „vin” – în limba arabă, cuvântul „qahwah” înseamnă un soi de vin. Numele a fost preluat de turci sub forma „kahveh”, olandezii i-au schimbat numele în „koffie”, de unde a ajuns în engleză în forma cunoscută astăzi: „coffee”.

Boabele de cafea sunt, de fapt, semințele unui fruct. Fructul de cafea seamănă cu cireșele, are o culoare care poate fi roșiatică sau maronie, în funcție de varietatea de cafea, iar sâmburii acestui fruct se numesc „boabe” pentru că se aseamănă foarte mult cu boabele de fasole.

Cafeaua este al doilea cel mai comercializat produs din lume, după petrol. La nivel mondial sunt înregistrați aproximativ 25 de milioane de cultivatori, în aproape 70 de țări.

„Centura de cafea” se referă la o centură imaginară care înconjoară Pământul între paralela 23 Nord și Paralela 25 Sud. În această regiune, care include mare parte din Africa, Asia și America Centrală și de Sud, sunt îndeplinite condițiile optime pentru cultivarea cafelei.

Sunt atâtea varietăți de cafea și atâtea arome, încât nu vei ști niciodată dacă le-ai încercat pe toate. Singurul lucru pe care poți să-l faci, în căutarea ceștii perfecte de cafea, este să încerci mereu noi branduri și noi metode de preparare. Pe lângă efectele benefice pentru organism, cafeaua mai are o calitate pe care nimeni nu i-o dispută: aduce oameni laolaltă și e băutura ideală pentru o întâlnire cu cei dragi; a creat unul dintre cele mai mari fenomene sociale și culturale din lume, fiind o sursă continuă de studiu a nevoii umane de socializare.

Citește și 30 de locuri unde poți bea o cafea bună în București

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here