Timp de citire: 9 minute

Mă inspiră oamenii care reușesc să-și transforme pasiunea în muncă și munca în pasiune. Și mă încântă fotografiile cu deserturi apetisante și rețete spectaculoase, dar care se pregătesc simplu. Sunt mulți cei care reușesc intersecții fericite între mai multe domenii, iar eu am ales astăzi să vorbesc cu unul dintre ei. Adina Chițu e food stylist, food photographer, goodies maker, dar și una dintre cele mai frumoase prezențe din social media autohtonă.

Propunerile găsite pe Pancake Planet sunt cinematografice, superbe, aspiraționale, senine și pline de culoare. Prin ochii Adinei, mâncarea pare să se transforme, să capete textură de poveste și invitație la gătit. Din aceste câteva motive mi-am dorit s-o „descos” pe Adina despre timpul și ritmul ei, despre deserturi și culise. Ce-a ieșit, se citește încet, în ritm propriu. Lectură bună!

1. Mâncarea e pentru suflet, trup și privire. Iar în ultimii ani mâncarea a devenit fie un simplu moment nutritiv în zi, fie, la capătul opus, o adevărată artă. Cum și când a ponit Pancake Planet în lume și cine e în spatele acestui concept? 

Îmi place mult cum ai descris mâncarea, așa o simt și eu, de-a lungul unei zile de lucru este în același timp un simplu moment nutritiv, unul foarte important pentru trup si minte, dar și un adevărat moment artistic.

Acum aproape 6 ani eram PR-ul unei ceainării din centrul Bucureștiului (acolo unde acum este Arome, se numea La un Ceai pe vremea aceea), pe atunci nu stiam să fac decât un singur desert, unul super simplu care îmi ieșea foarte bine: clătite pufoase sau pancakes. Îmi plăcea atât de mult să le fac încât am născocit tot felul de combinații, de arome și de topping-uri și am pus la cale câteva evenimente dedicate exclusiv lor.

Au venit neașteptat de mulți oameni să le încerce și am primit un feedback extraordinar, atunci mi-am dat seama că asta e ce trebuie să fac, să gătesc. Bucuria venită din partea oamenilor care mi-au încercat clătitele a fost ca un soi de confirmare a faptului că a venit momentul să schimb direcția și să îmi dau seama ce îmi place să fac cu adevărat.

La început visam la un van cu pancakes, găsisem și un nume drăguț pentru el: Pancake Planet. Dar a apărut fotografia în viața mea sau mai bine zis nevoia de a surprinde cât mai frumos esența lucrurilor pe care le găteam, în special a deserturilor care au devenit subiectul meu preferat. În spatele Pancake Planet au stat întotdeauna doi oameni harnici și pasionați, eu, Adina, și iubitul meu, Bogdan, care m-a susținut trup și suflet în tot acest demers, care m-a învățat cum să folosesc un aparat foto, eu fiind o persoană destul de atehnică, iar acum lucrăm împreună și am transformat pasiunea în jobul nostru.

2. Adina, mai știi care a fost crezul care a rostogolit Pancake Planet? Cu ce gânduri ai început și când a ajuns Pancake Planet bucuria vizuală a peste 100 000 de oameni, astăzi?

Nu cred că s-au schimbat foarte multe pe parcurs, cred că motorul și motto-ul călătoriei mele a fost întodeauna același, descoperirea și evoluția, însoțite mereu de pasiune și grija pentru detalii, care au dus la multe momente de autocritică, uneori dură.

Cred că am rămas aceeași, poate acum am ceva mai multă încredere în mine și în ceea ce pot face, mă bucur că încă reușesc să răspund tuturor întrebărilor și mesajelor pe care le primesc zilnic în Social Media, cred că e important să faci asta, să răspunzi comunității care te susține și care a fost cu tine încă de la început, să dai sfaturile de care au nevoie atunci când ele sunt cerute.

3. Rețete studiate, delicioase și care arată dincolo de ce-aș putea numi apetisant. De-a dreptul artă! Cadrele cu rețetele tale descriu liniște, frumusețe și răgaz. Cum alegi rețetele, de unde te inspiri, care îți sunt sursele? Deschide-ne puțin ușa bucătăriei tale.  

Îți mulțumesc mult că spui asta, însă uneori frumusețea se naște și din haos, deși fotografiile mele transmit toate lucrurile astea frumoase de care spui, de multe ori în jurul set up-ului e multă dezordine, câteodată mâncarea nu are răbdare, trebuie să o surprinzi atunci când este fresh și apetisantă, la fel se întâmplă și cu lumina naturală, capricioasă fiind nu așteaptă să îți pui tu lucrurile în ordine, dar eu văd situația asta ca pe un lucru bun, dezordinea și haosul mă animă, știu ca la finalul unei zile de lucru, pot să îmi pun totul în ordine și să răsuflu ușurată, order has been restored cum îmi place să spun.

„Uneori frumusețea se naște și din haos, deși fotografiile mele transmit toate lucrurile astea frumoase de care spui, de multe ori în jurul set up-ului e multă dezordine…”

Adina Chițu, Pancake Planet

Momentele astea îmi aduc aminte de primii pași pe care i-am făcut în acest domeniu, pe atunci aveam doar un colțișor disponibil unde se petrecea totul și trebuia să fac echilibristică printre canapea, măsuța televizorului și alte lucruri. Îmi aduc aminte cu drag de acele vremuri pentru că știu unde sunt acum și cât de mult contează să lucrezi la visul tău și să evoluezi constant, să acumulezi și să crești

Mă inspiră foarte mulți oameni talentați pe care îi urmăresc, în special pe Instagram, oameni din toate colțurile lumii, îmi place să încerc multe ingrediente și tehnici noi, chiar dacă nu am urmat o școală de bucătar sau patiser, e un proces challenging pentru mine, dar foarte plăcut.

Mă mai inspiră foarte mult legumele și fructele de sezon, abia aștept sezonul leurdei, al liliacului sau primele caise românești, sunt momente care îmi dau energie și mă inspiră, culorile, texturile, de la ele pornesc tot timpul atunci când creez un set up nou, mă mai inspiră mult obiectele vintage, farfuriile și tacâmurile pe care le găsesc în târgurile de vechituri sau obiecte handmade din ceramică. De curând am început să fac și eu cunoștință cu acest domeniu, am descoperit lutul și cumva simțeam că o să îmi placă să fac asta, procesul nu e departe de făcutul unui cozonac de exemplu, folosesc aceeași unealtă, mâinile, doar ingredientele sunt un pic diferite. 

În ceea ce privește procesul gătirii, el începe cu o planificare în detaliu, odată a ingredientelor, apoi a întregului set up care mă va ajuta să realizez fotografiile pe care mi le doresc. Îmi place să am tot ce am nevoie la îndemână cu o zi înainte de a mă apuca efectiv de o rețetă, ca să mă pot concentra doar pe asta și nu pe faptul că trebuie să mai ajung undeva să mai iau niște fructe proaspete sau flori, ultimele detalii să spunem, sau dacă se întâmplă să îmi lipsească câte ceva, de cele mai multe se ocupă Bogdan de lucrurile astea ca eu să mă pot concentra pe rețetă. 

4. Adina, cum ai început să dai formă gândului antreprenorial, ce făceai înainte și cum arată bucătăria Pancake Planet

Gândul antreprenorial era cumva acolo încă de pe la început pentru că eu îmi doream să am un business cu clătite, un van sau un loc micuț. Dar cumva am simțit că modelul acesta de business nu e neapărat pentru mine, fiind o persoană creativă, mi-am dorit să fac ceva mai mult de atât, a fost mai bine de un an în care practic nu nu am câștigat nimic din fotografie, eram foarte la început, dar a fost o perioadă în care am învățat mult, am exersat, am început să adun props (veselă, fundaluri și suprafețe foto, diverse obiecte) care să mă ajute să comunic vizual și să spun o poveste prin fotografiile mele, a fost un an în care am simțit și foarte multă libertate.

Treptat, am transformat sufrageria în studio, am renunțat la toată mobila și am făcut loc luminilor și rafturilor cu props. Pe viitor ne-ar plăcea să avem o casă, undeva mai aproape de natură, dar care să aibă și un studio generos cum multă lumină naturală. 

5. Care au fost cele mai mari provocări de până acum? Dar cea mai mare bucurie?

Bucuriile sunt multe, de la cele mai mici la cele mai mari, bucuria unui aluat bine crescut, bucuria de a găsi în sfârșit rubarbă, bucuria începerii unui nou proiect, dar și cea a finalizării acestuia. Provocările sunt și ele multe, dar încercăm să le dăm mereu o notă pozitivă, desigur, există propuneri care știu că nu mi se potrivesc, cu care nu rezonez sau pe care știu că nu le pot face și în cazul lor las mereu locul altcuiva care știu că s-ar potrivi mult mai bine decât mine.

A învăța să spui „nu” momentelor în care știi că nu ești pregătit sau că nu sunt pentru tine, mi se pare una dintre cele mai valoroase lecții pe care le putem învăța de-a lungul vieții, indiferent de domeniul în care activăm.

Provocările apar de obicei la nivelul comunicării, apar de exemplu atunci când un client vine cu o propunere, necunoscând prea bine domeniul tău de activitate, o propunere care nu se potrivește cu nimic din ceea ce faci tu. Situația în care trebuie să explici cum crezi tu că ar ieși mai bine lucrurile, bazându-te pe experiența ta anterioară și pe feeling-ul tău, cuiva care nu este deloc din sfera ta de activitate, dar încercând în același timp să atingi și obiectivele propuse de client, mi se pare o adevărată provocare. 

„A învăța să spui „nu” momentelor în care știi că nu ești pregătit sau că nu sunt pentru tine, mi se pare una dintre cele mai valoroase lecții pe care le putem învăța de-a lungul vieții”

Adina Chițu, Pancake Planet

6. Cum arată procesul efectiv al creației? Există rețete care nu-ți ies? Cât timp îți ia să pregătești o rețetă, o postare sau un video scurt?

Totul începe cu multă planificare, încerc să găsesc un concept vizual pentru fiecare rețetă în parte și să găsesc o poveste, pornind de acolo îmi aleg toate elementele, culorile, texturile care să mă ajute să spun coerent și frumos povestea.

De obicei dedic o zi întreagă unei rețete, adică realizării efective a acesteia fără să mai iau în calcul planificarea prealabilă, iar dacă e vorba de un video avem de obicei nevoie de două zile, în a doua zi de obicei edităm, punem cap la cap cadrele, găsim soundtrack-ul potrivit, colorizăm.

Atunci când rețetele nu ies, timpul se dublează, dar de obieci fac încercări înainte, în felul asta mă asigur că în ziua în care am planificat sedința foto sau video totul să iasă așa cum ar trebui sau măcar pe aproape. Vrem să ne dezvoltăm în continuare și mai mult pe partea video, mie mi-ar plăcea să reușim să filmăm mai multă natură, ceea ce e mai dificil de pus în practică într-un oraș aglomerat, dar sper să găsim o cale. 

Haosul care aduce frumusețea. În culisele bucătăriei Adinei, la Pancake Planet.

7. Cum arată zilele tale obișnuite, în ce ritm le petreci? Ce te bucură, dincolo de munca ta? 

Sunt liniștită când știu că vom avea mese echilibrate de-a lungul unei zile de lucru și că nu vom sări peste niciuna dintre ele, culmea, atunci când petreci foarte mult timp în preajma mâncării ajungi să nu mai reușești să îți planifici cum trebuie mesele, eu pozez foarte des deserturi și petrecând mult timp făcându-le styling-ul, uneori nu prea îmi mai rămâne timp de gătit prânzul de exemplu.

Dar, de ceva timp am o listuță pe telefon cu tot ce am prin cămară sau frigider și pornesc de acolo, așa am ajuns să mâncam mai variat, mai sănătos și să nu mai risipim mâncare. Mă bucură o zi ploioasă în care pot lua o pauză, pot citi o carte pe care am lăsat-o de ceva timp deoparte, o zi în care pot face un desert pe care voiam să îl fac demult și pe care nu e musai să îl pozez, doar să îl fac cu drag fără să mă mai gândesc cum va arăta la final, o zi în care pot merge pe jos câtiva kilometri până la brutăria mea preferată, după care să beau un cappuccino în centrul orașului, o zi în care ne pierdem pe străduțe și dăm peste o casă memorială ascunsă. 

8. Ce faci când vrei să te oprești puțin din goană? Unde îți cauți energia? Cum te încarci? Cum arată colțul tău preferat în care te refugiezi când vrei liniște?

Îmi place mult să merg pe jos, genul asta de mișcare, banală de altfel, dar foarte la îndemână, mă ajută și îmi dă energie. Îmi place să descopăr locuri noi, restaurante și cafenele noi, un oraș nou, o țară nouă, îmi place agitația orașului, dar și liniștea unei plimbări pe munte, în pădure, cred că avem nevoie de ambele pentru a ne găsi energia și echilibrul. 

9. Adina, cu cine te așezi la masă? Și sunt curioasă cum arată o cină ideală, ce-ai pune pe masă?

O cină ideală cred că e cea petrecută în compania oamenilor pe care îi iubești cu adevărat și pentru care gătești tot timpul cu drag, indiferent dacă încălzești niște leftovers sau pregătești ceva cu totul special. 

Adina Chițu, Pancake Planet

10. În sfârșit, dă-ne un sfat, învață-ne cum putem trăi mai frumos, dă-ne o rețetă, un loc unde să putem evada, o recomandare de orice simți că ne-ar face mai bine.

Cred că ar trebui să ne canalizăm mai mult spre ceea ce este cu adevărat important pentru noi, să încercăm să nu ne mai împovărăm cu toate listuțele pe care ar trebui să le bifăm pentru că așa pare că ne dictează societatea, să facem lucrurile astfel încât să ne simțim confortabili, nu presați. E un sfat pe care mi-l dau zilnic și de care încerc să mă țin, trăim într-o eră în care viteza cu care se mișcă lucrurile în jurul nostru nu este deloc egală cu cea din sufletul nostru, omul zilelor noastre nu este una dintre mașinăriile și software-urile pe care le creează și le îmbunătățește zilnic, omul ar trebui să rămână om indiferent de ce se întâmplă, cred că ar trebui să redevenim un pic mai… umani. 

________________________

*Interviul cu Adina Chițu face parte dintr-o serie de articole sub umbrela proiectului editorial „Încetinește”. 

Încetinește. Încet, în ritmul inimii. Lucrurile făcute cu mânecile suflecate, în toate colțurile țării, de meșteri de-o viață sau de artizani tineri, de oameni care-și umplu zilele cu naturalețe și firesc. Oameni care se locuiesc pe deplin, împreună cu toate năzuințele lor. 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 × 3 =