Holy Father, un documentar intim despre relația părinte-copil

0
Timp de citire: 4 minute

Considerat de către regizor cel mai personal film al său, Holy Father așază în lumina reflectoarelor un eveniment dramatic din viața cineastului, fiind părăsit de tată la vârsta de șase ani în favoarea unei vieți dedicate sihăstriei la Muntele Athos.

***

După o perioadă îndelungată în care cinematografia din România a ținut capul de afiș al festivalurilor internaționale datorită lung-metrajelor tributare esteticii Noului Val, filmul românesc începe să-și extindă ramurile atât prin formă, cât și prin conținut. Așadar, nu e de mirare că printre cele mai apreciate pelicule ale ultimului an se află două documentare.

Mă refer aici la Acasă (R. Radu Ciorniciuc), și colectiv (R: Alexander Nanau). Dacă filmul lui Ciorniciuc a câștigat, printre altele, Premiul Special al Juriului pentru Imagine în competiția World Cinema Documentary, la festivalul de la Sundance, colectiv a reușit să aducă în premieră pentru România două nominalizări la Oscar (cel mai bun film străin // cel mai bun documentar). Mai mult, ambele documentare au intrat în cursa pentru cel mai bun film românesc al anului în cadrul premiilor Gopo de anul acesta.

O nouă intrare pe această listă o reprezintă documentarul realizat de regizorul Andrei Dăscălescu, un nume familiar cinefililor din țară și nu numai. Fondator al festivalul de film “Filmul de Piatra”, Dăscălescu se află la al treilea proiect regizoral.

Atât debutul său, Constantin și Elena, cât și Planeta Petrila au anunțat intrarea în breasla cineaștilor a unui regizor în plin control al mijloacelor tehnice de expunere a poveștilor, cât și a unei voci umaniste, o calitate esențială și indispensabilă artiștilor vizuali. Din acest punct de vedere, poate că Holy Father vine ca o continuare a debutului regizoral, ce ilustrează un capitol din viața cuplului Constantin și Elena, bunicii regizorului.

O felie de viață sinceră și plină de empatie

Filmați pe decursul unui an, Dăscălescu reușește să prezinte un slice-of­-life sincer și plin de empatie, al unui cuplu care, deși încercat de ororile secolului trecut, continuă să-și ofere iubire și respect.

Considerat de către regizor cel mai personal film al său, Holy Father așază în lumina reflectoarelor un eveniment dramatic din viața cineastului, fiind părăsit de tată la vârsta de șase ani în favoarea unei vieți dedicate sihăstriei la Muntele Athos.

Andrei capătă curajul de a scotoci prin sertarele trecutului odată cu aflarea veștii că va deveni la rândul său părinte. Regizorul decide astfel să pornească în căutarea tatălui, camera de filmat reprezentând jurnalul de călătorie al acestuia. În demersul său, Dăscălescu se dedică total efortului de a prezenta o poveste cât mai sinceră, fără a devia în niciun moment spre o melodramă întreținută artificial (deși contextul i-ar fi putut oferi ocazia).

Ce rămâne este un documentar observațional care încercă să aducă în discuție întrebări incomode care tratează teme sensibile precum identitate, masculinitate, patriarhat și responsabilitate.

Andrei se reîntâlnește cu cel care acum se numește călugărul Calinic și încearcă treptat să consolideze o relație de apropiere, pe fundamentul căreia să afle răspunsurile căutate. Doar că rănile se dovedesc fie prea adânci, fie cicatrizate. Tatăl (Constantin) se dovedește a-și fi ascuns emoțiile sub o carapace mult prea dură, care cu greu mai permite sentimentelor să evadeze.

Un documentar despre maturizare

Rigiditatea emoțională capătă alte nuanțe pe măsură ce tatăl îi prezintă fiului ecosistemul spiritual pe care acesta s-a decis să-l numească casă. Cei doi gătesc împreună, merg în drumeții, împart o bere, rezolvând treptat câte puțin din puzzle-ul copilăriei. Catharsisul emoțional pe care atât regizorul, cât și privitorul vor spera să-l resimtă până spre finalul filmului își face cu greu simțită prezența, acționând ca un argument al autenticității peliculei. 

Camera de filmat capturează cele mai intime momente ale familiei lui Andrei, reprezentând în același timp principalul mecanism de auto-apărare al regizorului. Sentimentele de insecuritate ale tatălui se întâlnesc cu spectrul emoțional al viitoarei mame, care acceptă să participe la proiectul regizorului de la primul test de sarcină până la ultimele contracții.

Documentarul lui Andrei Dăscălescu nu oferă răspunsuri sau rețete tipizate. Nu își judecă subiecții, ci acceptă status-quo-ul momentului, reușind în acest fel să ofere o portretizare onestă atât a complexității relațiilor părinte-copil, cât și a procesului de tranziție spre maturitate.

Documentarul a fost apreciat în cadrul mai multor festivaluri de film, printre care Sarajevo Film Festival – Special Jury Prize (2020), MakeDox Creative Documentary Film Festival (2020), Astra Film Festival – Audience Award (2020), Les Films de Cannes à Bucarest – Avanpremierele Toamnei (2020), Tallinn Black Nights Film Festival (2020), Trieste Film Festival (2021), goEast Film Festival (2021), Zagreb Dox (2021).

Holy Father, documentarul regizat de Andrei Dăscălescu, a avut premiera pe HBO și pe HBO GO, pe 13 mai. Filmul va fi disponibil pe platformele HBO din toată Europa: HBO GO (Europa Centrală și de Est), HBO Nordic (Țările Nordice), HBO España (Spania), HBO Portugal (Portugalia).

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

four × one =