Frumusețe, artă și bijuterie – Interviu cu Dr. Friedrich Wille, Fondator şi CEO FREYWILLE

0
682
Timp de citire: 8 minute

Dr. Friedrich Wille e un personaj. Pasionat de istorie și de filosofie, vorbitor de germană, engleză, franceză și italiană, încântat de istorie și dedicat bijuteriei, Dr. Friedrich Wille e un încântător partener de dialog. Conduce o companie cu peste 50 de magazine exclusiviste în întreaga lume în orașe precum Londra, Bruxelles, Moscova, Beijing, Hong Kong, Dubai și Viena, dar păstrează o modestie și o verticalitate de invidiat.

Fotografii de Maria Bordeanu

Loc: Radisson Blu Hotel

***Notă: acest interviu a fost luat înainte de pandemie

Ne-am întâlnit într-o zi în care soarele era suficient de prietenos cât să ne putem așeza afară, pe terasa de la Radisson. Știam că Dr. Wille e pasionat de istorie, așa că dialogul nostru a început fără preambul, declanșând o dezbatere cu și despre cum istoria ne străbate și ne modelează cultura și civilizația, arta, personalitățile, opțiunile și alegerile.

Știu că vă pasionează istoria, dar sunt curioasă dacă știți ceva special legat de istoria României?

Să vedem, depinde ce-ai vrea să mă întrebi. Nu știu totul despre istoria României, desigur, dar mă interesează istoria europeană și rolul pe care Europa l-a jucat în lume, în trecut. Și a jucat un rol foarte mare. România este deosebit de interesantă pentru mine, deoarece este singura țară vorbitoare de latină din această zonă. E intrigant să descoperi că România a făcut parte din Imperiul Roman și că a jucat un rol important acolo. În tinerețe am studiat Dreptul și inclusiv Dreptul Roman, care a fost deosebit de interesant, așa că sunt impresionat și de dezvoltarea actuală a României. 

Mai țineți minte când ați ajuns prima oară în România? 

Acum 9 ani am vizitat România pentru prima dată. Și țin minte că am vizitat Palatul Parlamentului construit de Ceaușescu și știam, la vremea aceea, toată povestea din spate.

Dvs. v-ați născut în Viena, sunteți  vienez 100%. Ce frumusețe de oraș! 

De acord. Știi, Viena s-a schimbat complet în ultimii 20 – 30 de ani. Acum totul a devenit foarte internațional și avem un procent foarte mare de oameni care au imigrat aici – cred că peste o jumătate din locuitorii de aici sunt imigranți.

Cred că Viena a câștigat acum câțiva ani și premiul pentru cel mai locuibil oraș din lume.

Da, chiar pentru a doua oară. Evident, este o decizie bazată pe mărturiile celor care au venit ca străini și locuiesc în Viena și care, evident, spun că este un oraș minunat. Știm, de asemenea, că este un oraș frumos, mai ales pentru tineri, deoarece are foarte multe activități culturale și nu numai. Seara totul este senzorial și energic, iar acesta este o atmosferă care nu exista înainte. 

Internaționalizarea Vienei a venit din diferite motive; în primul rând a Organizației Națiunilor Unite, deși ceea ce cred că a schimbat-o cu adevărat a fost Uniunea Europeană. Când UE a început în anii 90, Viena a devenit mult mai importantă pentru țările vecine precum Ungaria, Slovacia sau România. 

Dacă Viena de acum e efervescentă, culturală și plină de acțiune, cum era Viena copilăriei dvs.?

Viena copilăriei mele a fost imediat după Al Doilea Război Mondial, când a fost parțial distrusă și apoireconstruită pas cu pas. Îmi amintesc foarte clar acele vremuri pentru că Stephansdom (Catedrala Sfântului Ștefan), catedrala noastră din centrul orașului, a ars complet. A fost o tragedie imensă și țin minte că pentru reconstruirea ei autoritățile cereau locuitorilor câte 5 șilingi pentru a cumpără cărămizi pentru acoperiș. 

În altă ordine de idei, în școala elementară am învățat să ne temem de turci pentru că doreau să pună stăpânire pe Viena și să omoare pe toată lumea. Dar a crește ca băiat, în Viena, însemna în primul rând că părinții mei mă luau cu ei la teatru sau la operă, aproape în fiecare weekend. 

Așadar, ați avut încă de copil, o conexiune directă cu arta.

Tatăl meu era fascinat de tot ce însemna artă și mergeam împreună în fiecare weekend fie la un muzeu, fie la expoziție, iar vacanțele noastre erau (și) despre artă, artă, artă. Când mergeam de exemplu, în Italia, tata lua o carte și citea totul despre fiecare biserică, fiecare oraș, despre fiecare muzeu unde urma să ajungem.

Trecând de partea cealaltă a paternității, dvs. aveți copii?

Sunt foarte norocos, am doi băieți și o fată, dar am și un fiu vitreg și o fiică vitregă, deci 5 copii în total.Cel mai tânăr dintre ei are 20 de ani și cel mai mare dintre ei este fiica mea, care are 57 de ani. 

Sunteți foarte mândru de ei, simt în voce.

Da, da, foarte mândru. Asta nu înseamnă că sunt mulțumit de toate; nu pot spune că totul este perfect, pentru că nu este. (râde) Dar trebuie să luăm lucrurile așa cum sunt. 

Sunt și ei implicați în business sau și-au croit fiecare propriul drum?

Nu, nu sunt implicați. Bine, fie, poate unul dintre ei, dar foarte puțin. Cel mai tânăr fiu, care este foarte talentat în domeniul fizicii și al matematicii. Însă cum ceea ce construim la FREYWILLE e artistic și foarte elaborat, îți poți închipui că reprezintă o provocare. 

Am pus întrebarea aceasta pentru că mi se pare o oportunitate grozavă să conduci o afacere pe care să o transmiți din generație în generație. 

Da, poate fi minunat! Știu companii care funcționează astfel de sute de ani, dar nu e o garanție că lucrurile pot funcționa astfel peste tot.

Știi, eu am o convingere: cred că dezvoltarea și continuarea companiei nu este cel mai important lucru în viață și cred că este mai important ca toată lumea să fie fericită. Nu vreau să împing pe nimeni într-o direcție în care nu este convins că vrea să meargă. 

A conduce un astfel de business e un carusel provocator, ai nevoie de timp să-i poți vedea creșterile și coborâșurile, iar noi am avut multe: câteva crize grave, de la criza economică, la cea politică, ș.a.m.d. Toate aceste lucruri se întâmplă și nu este deloc ușor să te adaptezi la ele. 

Pe lângă business, ce pasiuni aveți, ce vă place să puneți în agendă în timpul liber?

Îmi plac sporturile. Și îmi place să citesc filozofie. 

Ce fel de sporturi

În primul rând, merg peste tot pe unde pot cu bicicleta mea, o bicicletă normală – nu una electrică. Iar în al doilea rând, joc ori de câte ori am ocazia golf și tenis. 

Și în materie de lecturi, ce vă place să citiți?

Sunt într-o perioadă în care mă interesează filozofia. Am avut o perioadă în care am citit foarte multe cărți de psihologie. Psihologia a fost și prima mea alegere pentru că în anii ’70 – ’80 am observat că foarte mulți dintre cei cu care interacționam aveau tot felul de provocări de rezolvat, așa că am vrut să aflu mai multe despre psihologie. Atunci când am găsit că există tot felul de soluții și rezolvări, mi-am pierdut interesul. 

Dar familia mea este încă implicată în domeniul psihologiei; patru dintre surorile mele, toate au studiat psihologia, iar fiica mea a absolvit psihologia și acum este psiholog, specializată într-un domeniu foarte potrivit pentru aceste timpuri: psihologia parteneriatului și psihologia vieții sexuale. În Austria de astăzi, cea mai mare cerere este în aceste două domenii. Viața modernă s-a schimbat. Lucrurile simple precum relațiile nu mai sunt deloc la fel de simple. Relațiile sunt extrem de diferite, rolul femeilor s-a schimbat dramatic, iar parteneriatul a devenit astfel mai fragil. 

Cred că nici nu mai știm cum să reparăm lucrurile, ci doar le aruncăm.

Așa e, ai spus foarte bine și se aplică inclusiv în relații: lipsa dorinței de a repara. Apoi, sunt cei sau cele care vor să-și schimbe partenerii sau care mărturisesc că nu mai pot face față provocărilor zilnice și astfel apare depresia, care este o problemă din ce în ce mai uriașă. Suntem într-un moment dificil cu schimbări enorme. 

Dacă ne întoarcem la lecturi, aveți vreo carte care v-a schimbat cumva?

Cărțile filosofice pe care le-am citit m-au ajutat foarte mult. Citesc în germană, dar și în franceză pentru a-mi conserva cunoștințele lingvistice de franceză. Unul dintre filosofii din Franța care a interpretat viața în conformitate cu vechile cărți filozofice grecești, m-a influențat. Și stoicii și părerea lor despre viață. 

În Franța, a existat o mișcare foarte puternică care propovăduia aderarea la a fi ateu și a dezvoltat un sistem pentru ateism, pentru a pune ateismul într-o ramă asemeni religiei.

Așadar, literatura ateistă este interesantă. Numai dacă te gândești la relația dintre religie și războaie, ele s-au întâmplat întotdeauna pe un fundal al religiei.

Dar cred, de asemenea, în multe valori ale religiei creștine, care sunt adevărate pentru toată lumea, chiar dacă ești sau nu religios – acesta este și stilul meu de viață, să trăiesc conform regulilor religiei, evident nu să subscriu pentru toate, dar există multe reguli foarte importante pentru a duce o viață bună și frumoasă. 

Astea sunt lecturile care mă încântă acum. Știi, Franța are o filozofie numită l’art de vivre. Francezii nu studiază ceva din greu, precum o fac germanii, iar asta e ceea ce-mi doresc să descopăr: cum să trăiesc mai ușor și mai frumos.

Aporpo, de art de vivre, cum arată momentul dvs. preferat dintr-o zi obișnuită?

Cel mai interesant lucru pentru mine în fiecare zi, în afară de familia mea, este să mă întâlnesc cu oameni care îmi plac. 

Ce îi definește pe „oamenii care vă plac”?

Cum se comportă, ce citesc, cum interacționează cu ceilalți. 

Uite, de exemplu, în companie la momentul actual, lucrează în proporție de 80% femei. Există și bărbați în diverse arii, dar, în ultimii 4 ani aproape fiecare bărbat aflat într-o poziție de conducere, a încercat să ia puterea asupra lui. Femeile care sunt la conducerea diverselor departamente servesc compania întotdeauna, pe când, de fiecare dată când am avut bărbați la conducere, am fost nevoit să-i concediez pentru că au vrut să facă cum își doreau ei, fără să ia în considerare și ceea ce vreau eu. Așa că din nou avem femei în aproape toate pozițiile vitale companiei. M-am convins că femeile sunt loiale, eficiente și foarte serioase în munca lor.

Și pentru că tot am ajuns la capitolul femei, cum ați descrie o femeie care poartă FREYWILLE?

Adevărul este că mi-am pus și eu această întrebare și am făcut multe cercetări de piață, iar dintre toți cei care au cumpărat bijuteriile sau accesoriile noastre reiese că profilul predominant evocă o femeie educată, cu o înțelegere foarte bună a artei, sigură pe ea și pe alegerile ei și care nu abdică de la propriul gust – acest lucru este poate, și cel mai important. 

Femeia care poartă FREYWILLE nu are nevoie de nimeni care să-i spună ce este frumos sau potrivit, pentru că ea știe singură acest lucru. Închipuie-ți că vedem femei care își cumpără bijuterii foarte des pentru ele însele – majoritatea sunt femei de afaceri, antreprenori, judecători, medici, avocați – în timp ce doar o treime sunt bărbați care cumpără bijuteriile noastre pentru a le oferi cadou. În plus, trebuie să fie suficient de curajoși încât să știe multe lucruri despre femeia căreia îi cumpără o astfel de bijuterie. 

Aveți o colecție preferată? Este o întrebare grea, dar sunt curioasă despre cum se văd lucrurile din culise.

Să știi că trăiesc mereu în mijlocul pregătirii unei noi colecții. În acest moment, Paul Gaugain este favorita mea. Lucrurile noi sunt minunate! Dar avem o colecție Claude Monet, începută în ’94, și încă mai avem irișii de atunci în colecția noastră, care încă se vând foarte bine. 

Bine, atunci avem Van Gogh, Monet, Klimt, Hunderwasser, dar nu Dali.

Da, încă nu Dali. Am încercat să-l iau pe Dali, dar nu am primit încă drepturile pentru acest artist. Când un artist trece în neființă, el intră în linia de protecție a drepturilor de autor timp de 70 de ani și avem nevoie de aceste drepturi pentru a folosi arta lui Dali, iar acest lucru e un proces complex și care durează.

Există un alt artist pe care îl doriți în portofoliu, în mod special?

Am încercat la un moment dat să-l luăm pe Picasso și am vorbit chiar cu Olivier Picasso, nepotul marelui pictor, din partea uneia dintre cele 8 soții ale sale. Lui i-am spus că aș vrea să creez o colecție pentru Picasso și la vremea aceea a spus că i se pare o idee bună, însă nu am găsit nici un artist care să lucreze o astfel de colecție.

Cât de mult sunteți implicat în procesul de creație?

Dacă vorbim despre timp – nu am niciodată suficient timp, pe cât aș vrea să am. Dar de la idee la produsul mă implic în fiecare etapă. Mă gândesc constant la ce lucrez, la cum pot eficientiza, port cu mine în gând mereu colecția care e în lucru. Alteori, inspirația și soluțiile vin de la artiști și sunt extrem de fericit când se întâmplă astfel. Să fiu sincer, acesta este și scopul meu, pentru că nu pot trăi veșnic și îmi doresc să împărtășesc pasiunea mea pentru frumos și artă. Știu că nu este ușor, dar un astfel de business are nevoie constantă de angajament și pasiune. 

Bijuteriile sunt o componentă foarte specială în industria luxului; primul meu loc de muncă a fost într-o companie care crea și producea verighete și inele de logodnă și sunt fascinată de modul în care o mică bijuterie foarte mică poate deveni un simbol și poate spune o întreagă poveste. Cum credeți că se întâmplă acest lucru?

Ceea ce facem noi la FREYWILLE se numește bijuterie artistică. Câteva cuvinte despre artist și despre creația lui sunt vitale, deoarece acest lucru se impregnează pe fiecare piesă și creează valoare. Noi povestim destul de mult despre artist și despre ce simbolizează colecția pe care o lansăm.

Americanii numesc asta „a deep story – o poveste profundă” și au foarte mare grijă să nu spună nici prea mult, nici prea puțin și întotdeauna doar ceea ce este esențial pentru a crea valoare. Chiar dacă o piesă are cea mai bună calitate, dar designul nu este bun, bijuteria nu are valoare. Și trebuie să crezi în ceea faci.

Am povestit preț de câteva ore despre migdalul lui Van Gogh și despre influențele japoneze în bijuterie, despre Peggy Guggenheim, despre jurnalul lui Salvador Dali, despre jazz și despre Edith Piaf. Și am rămas cu ideea că sunt norocoasă să pot discuta, la aceeași masă, cu oameni care scriu istorie. 

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here