Trăim în era în care inovația e cheia sol a vieții: putem asculta muzica noastră, fără a avea căști, descoperim vaccinuri pentru o pandemie globală, construim case inteligente. Însă, în tot acest timp, rămânem fără natură. Ce lăsăm în urma noastră?
În cel mai nou volum ,„O viață pe planeta noastră”, Sir David Attenborough vorbește, după cei 94 de ani ai săi trăiți pe planeta Pământ, despre viitorul șubred și neprietenos spre care ne îndreptăm fulgerător de repede. Concluzia e simplă și poate fi extrasă din cei 3 metrici de mai jos.
1937
Populația planetei: 2,3 miliarde
Carbon în atmosferă: 280 părți / milion
Regiuni sălbatice rămase: 66%
2020
Populația planetei: 7,8 miliarde
Carbon în atmosferă: 415 părți / milion
Regiuni sălbatice rămase: 35%
Care sunt soluțiile?
Una dintre cele mai populare, ieftine și la îndemână este trecerea la energiile curate, regenerabile. Iar pentru a aprofunda subiectul energiilor verzi în Europa, am discutat cu Iustin Iftime, Product Manager la Bulb – cea mai mare companie de energie regenerabilă din Marea Britanie.
Iustin, pentru că în România piața de energie electrică s-a liberalizat abia de anul acesta, mi-aș dori să înțeleg mai bine diferența dintre energia clasică și cea regenerabilă.
Propun să abordăm problema din trei perspective: din unghiul consumatorului, al mediului și al companiilor.
1. Din punct de vedere al consumatorului nu e nici o diferență. Curentul electric nu se va opri și este același curent electric, indiferent de sursa din care provine. Cât privește gazul, e o resursă fosilă; există și surse de biogaz, dar ele nu pot acoperi cererea consumatorului, așa că pentru gaz, doar 10% vine din resurse regenerabile, restul urmând să vină din resurse de gaz natural compensate cu certificate verzi. Cam acesta ar fi din punct de vedere al consumatorului. E unul dintre cele mai facile lucrurile pe care un consumator poate să le facă pentru a contribui la reducerea impactului efectelor schimbării climatice.
2. Din punct de vedere al mediului, lucrurile stau complet diferit. Foarte diferit. Energia regenerabilă provine din hidrocentrale, centrale eoliene și panouri solare. Mai există și alte resurse, dar au o pondere mult mai mică.
Aici, diferența cea mai mare provine din faptul că energia tradițională venea din centrale termice care funcționau pe cărbune și emiteau mult carbon în atmosferă sau centrale pe gaz, acestea fiind cele mai mari – evident arderea cu combustibili fosili, emit mult carbon în atmosferă, care duce la creșterea temperaturii medii a planetei, ceea ce duce la schimbările climatice pe care le putem simți deja de câțiva ani pe propria noastră existență.
3. Și astfel ajungem și la perspectiva companiilor. În mod tradițional energia regenerabilă era mai scumpă, pentru că era mai scump de administrat. Ce s-a întâmplat în ultimii ani însă, este că multe companii tinere – cum e cazul Bulb – au investit în energie regenerabilă și au creat cererea, ceea ce a condus ca și investițiile în industria regenerabilă s-o urmeze.
Astfel, investițiile în energie regenerabilă au crescut și, odată cu ele, a crescut și producția de energie regenerabilă și iată cum, prețul a scăzut.
De aceea, acum, energia regenerabilă nu mai e mai scumpă decât energia tradițională.
Mesajul cheie este că, pentru consumator nu este nici o diferență.
Cum poluează energia electrică și care sunt elementele care afectează mediul?
Am vorbit de emisiile de carbon, dar acesta e doar efectul ultim al poluării.
Extracția de gaz și petrol presupune fie defrișarea unor păduri sau exploatări care afectează viața sălbatică a regiunii respective. Apoi, vorbim despre exploatările marine, care, de multe ori au avut accidente și au poluat viața din mări și oceane, cu efecte ireversibile.
O mare parte din energia electrică fosilă este generată de centrale pe gaz natural. Arderea în sine generează emisii ridicate de carbon.
Energia verde presupune captarea unor elemente care există indiferent dacă noi le captăm sau nu. Soarele va apărea și dacă îl vom „culege” cu ajutorul panourilor solare și dacă alegem să nu facem asta.
Da, corect. Captarea energiilor regenerabilă necesită un grad tehnologic mai ridicat și în același timp necesită un management responsabil. Un exemplu sunt hidrocentralele și lacurile de acumulare. Și ele pot dăuna unui ecosistem local dacă nu sunt făcute corespunzător. Dar au, ca impact net făcut în mod responsabil, un impact cu mult mai mic decât energia provenită din hidrocarburi.
Care sunt coordonatele sustenabilității când vorbim despre industria energiei? La ce ne uităm?
Sustenabilitatea în energie se referă la producția, distribuția și consumul de energie într-o manieră care nu afectează mediul înconjurător sau îl afectează într-o foarte mică măsură.
Acum, dacă ar fi să tăiem conceptul în felii, despre producție am vorbit până acum. Dar pe lângă emisiile cauzate de producției, mai sunt și alți factori.
Distribuția – de la locul extracției resurselor până la locul de consum, diferite tipuri de energie pot avea un impact mai mic sau mai mare asupra mediului. De exemplu, avem transportul combustibililor fosili în jurul lumii, care la rândul lui, poluează. Acest lucru este greu de evitat uneori, în special în zonele izolate. În același timp, avem și soluții cu un impact minim asupra mediului. De exemplu, utilizarea panourilor solare și a bateriilor va permite accesul la energie electrică în aceste zone izolate.
Când vine vorba de consumator, aici am spus deja că lucrurile nu se schimbă. Însă, unii consumatorii care nu au acces la o rețea de energie au avut până acum opțiunea generatoarelor – care funcționau cu resurse bazate pe combustibili fosili. O soluție nouă este acum utilizarea bateriilor, iar asta poate să facă consumul unui utilizator, mai verde, pentru că bateriile pot fi încărcate dintr-o sursă verde.
Ce se întâmplă cu stocarea energiei regenerabile?
Dintre sursele regenerabile, stocarea energiei solare este mai dificilă.
Energia solară are aspectul de volatilitate în timpul zilei și a producției, ceea ce înseamnă că stocarea devine o problemă. Restul, cea eoliană și cea hidroelectrică, nu au această problemă pentru că se pot produce și în timpul nopții. Va fi o perioadă de tranziție – repet, nu există nici o modificare pentru consumatori – în care eu cred că urmează ca ponderea centralelor eoliene și hidro va crește, ceea ce va însemna că volatilitatea producției va fi redusă, iar la această reducere vor contribui și bateriile, în special cele de mărime de mărime industrială.
Un exemplu: bateriile cele folosite în Australia de Tesla, care au pus la dispoziția unui oraș baterii care stochează energia pentru un întreg oraș.
De ce merită să ne preocupe energia regenerabilă?
Nivelul de preocupare cu consumul de energie regenerabilă trebuia să intereseze pe toată lumea. Este însă mai ușor pentru cei din țări dezvoltate, unde accesul la energie nu este o problemă, să fie preocupați de sursele energiei pe care o consumă.
Dacă vorbim de România, cred că e important să ne preocupe energia regenerabilă ca cetățeni ai Uniunii Europene. De ce zic asta? Pentru că, în funcție de gradul de dezvoltare al unei țări, impactul sustenabilității este diferit. Adică, noi avem un nivel de viață care ne permite să avem curent electric non-stop, să avem apă potabilă la robinet și nu ne punem problema alimentației. Ori, acesta nu este cazul țărilor de peste tot din lume, aceste facilități nu sunt accesibile tuturor și lucrurile stau diferit.
Pentru noi, cea mai mare provocare legată de energia regenerabilă este legată de riscul schimbării climatice. Și cred că aici putem să ne traducem ce înseamnă schimbare climatică pentru fiecare dintre noi.
Dacă planeta se încălzește prea repede, primul lucru pe care îl vom simți, vor fi dezastrele naturale.
Furtuni, secetă, furtuni de nisip, inundații, fenomene meteo inexplicabile.
Exact. Câteva dintre ele s-au văzut în ultimii ani în furtunile care au lovit SUA și care se formează deasupra Oceanului Atlantic. Topirea ghețarilor de la Polul Nord care determină creșterea nivelului mărilor și oceanelor este o altă îngrijorare, ceea ce va însemna probleme pentru orașele aflate pe coastă. Și, cum cea mai mare parte a omenirii – în jur de 40% – locuiește pe coastă, aproape de surse de apă, o creștere cu 20 – 30 cm a apei mărilor și oceanelor poate inunda suprafețe vaste de uscat și orașe întregi.
Riscul cel mai mare e legat e dezastrele naturale, pentru că survin cu costuri foarte mari. Deși vorbim despre ele ca despre un exercițiu abstract, în momentul în care se întâmplă, costurile sunt extrem de mari și plătesc pe termen lung. Cred că un exemplu foarte bun este pandemia care ni se întâmplă și care,acum 2 – 3 ani ar fi părut un scenariu de film nerealist, iar acum vedem care sunt costurile financiare, de vieți omenești și de schimbare a stilului de viață pentru noi toți.
Pentru România, un alt exemplu palpabil este iarna. Reducerea cantității de zăpadă din ultimii ani poate duce la reducerea resurselor de apă. Dacă nu mai ninge la munte, râurile nu mai au bazin de unde să curgă, iar volumul de apă scade. Un exemplu unde s-a întâmplat deja acest lucru este California. Acolo apa este raționalizată și temperaturile au ajuns să fie atât de ridicate, iar plantații atât de uscate, încât se întâmplă o mulțime de incendii naturale.
Un dezastru natural similar poate veni din furtuni sau din inundații, la fel, cu costuri uriașe.
Și aici se pune întrebarea: merită să avem costurile astea când putem să facem ceva pentru a le preveni? Cred că, dacă am fi cu 2 ani în urmă și am ști ce înseamnă o pandemie, toată omenirea ar investi mult mai mult în prevenirea ei și în sistemul medical.
Vrem să ne luăm acest risc, știind care sunt costurile sau vrem să facem ceva astfel încât să reducem probabilitatea de a întâmpina un astfel de fenomen?
Recomand seria de filme Our Planet cu David Attenborough – care explică foarte bine documentat cum schimbarea globală va avea impact asupra ecosistemului natural, al faunei și florei și în final, asupra multor specii de animale și chiar asupra pierderilor de vieți omenești.
Întorcând-ne la energia regenerabilă, ce putem face concret? Cum putem contribui și ce măsuri se pot lua pentru a conserva mediul și viața (cel puțin) așa cum o cunoaștem noi astăzi?
Aici, pentru că subiectul e foarte complex, cred că îl putem împărți în 6 zone de discuție: domestic, industrial, transport, lifestyle, mediu și finanțare. Și o să le iau pe fiecare în parte, în detaliu.
1. Domestic / Casnic
Ce poate face fiecare dintre noi, e foarte simplu: schimbarea furnizorului de energie într-unul de energie regenerabilă sau alegerea unui furnizor de energie compensată cu certificate verzi. (În Marea Britanie intră toți sub denumirea de Green Energy Suppliers). E cea mai la îndemână soluție, durează câteva minute și de cele mai multe ori vine și cu un preț mai bun.
Un alt lucru care se poate face e să ne facem locuințele mai verzi. Cum? În primul rând prin îmbunătățirea izolării casei. Cu cât consumăm mai puțină energie cu încălzirea casei, cu atât consumul de gaz și electricitate scade. Izolarea caselor e un lucru care poate fi făcut relativ ușor.
Apoi, există tehnologii noi care pot furniza căldură cu emisii minime de carbon. Și aici vorbesc de două lucruri care se vor întâmpla în următorii 2 ani: primul, pompele de căldură (care extrag căldură din aer, chiar dacă afară sunt temperaturi de sub zero grade), iar al doilea, crearea de hidrogen cu emisii minime de carbon, iar hidrogenul să înlocuiască gazul metan pentru încălzire. Cam acestea ar putea fi soluțiile la nivel casnic.
2. Industrial
Aici vorbim despre producția de energie verde și răspândirea numărului de astfel de facilități. Discutăm despre panuri solare, ferme eoliene și hidrocentrale. Centralele nucleare moderne sunt o alta opțiune cu emisii reduse de carbon.
Deși prezintă un risc cu privire la accidentele nucleare, noua tehnologie de centrale nucleare pare să promită o producție eficientă de curent electric. Aici se urmărește producția a două tipuri de centrale – cele mari, cu tehnologie mai nouă, dar și Small Modular Nuclear Plants – care să acopere zone mai mici.
Dacă nu ar fi fost accidentele nucleare pe care le cunoaștem, la care se adăuga și reducerea producției de deșeuri nucleare, producția de energie nucleară poate fi o oportunitate de a produce energie cu emisii de carbon minime.
Tot la nivel industrial, o altă soluție interesantă este CCUS (Carbon Capture Usage and Storage). O tehnologie care captează carbonul din atmosferă și îl stochează în pământ – în UK guvernul consideră stocarea carbonului sub patul mării. Astfel de tehnologii ar trebui să fie exploatate în proximitatea centrelor industriale, acolo unde se emite mult carbon.
3. Transport
La intersecția dintre domestic și industrial, transportul e unul dintre cele mai controversate și dezbătute puncte pe agenda guvernelor. Cel mai popular subiect îl constituie mașinile.
Țările din Vestul Europei – UK în special – au confirmat că din 2030 nu mai permit înmatricularea mașinilor pe benzină sau motorină, iar cele hibride pot fi înmatriculate până în 2035. Din 2035 vor fi permise doar vehiculele electrice. Apoi, se mai pune accent pe extinderea rețelei de trenuri care să funcționeze cu combustibil verzi (electricitate). Pentru transportul în comun din orașe se are în vedere extinderea parcului auto de autobuze electrice și la crearea de spații publice, străzi pentru pietoni sau biciclete, e-bikes sau e-scutere.
În Anglia, autoritățile vor să reducă din benzile destinate mașinilor pentru a face mai mult loc oamenilor să meargă pe jos sau cu bicicleta, alternative verzi în transportul individual. Și astfel, se reduce și volumul de trafic.
Au început deja să se desfășoare aceste măsuri?
Da. Ce au început să facă în Londra deja, în contextul pandemiei, pe străzile unde erau 2-3 benzi și aveau deja o linie pentru autobuze, au păstrat banda de autobuze, dar au extins-o pentru biciclete. Următorul pas a fost ca, pe lângă banda de autobuz, să blocheze o bandă numai pentru biciclete și următorul pas, și mai agresiv, este să transforme străzi întregi în zone pietonale.
Întorcându-ne la transport, cred că e important să atingem și transportul industrial.
Da, am vorbit de ceea ce se întâmplă local, dar mai există factori poluanți mari: avioanele și vapoarele. Aici se investește în dezvoltarea low carbon fuels – asta înseamnă avioane sau nave pe bază de hidrogen. Dacă pentru avioanele mici, de pasageri, există deja tehnologii cu baterii, pentru avioanele mari, comerciale vorbim de hidrogen ca soluție viabilă, cel puțin până acum.
4. Lifestyle
Aici se pune accentul pe campanii ample de schimbare a stilului de viață pentru oamenii din vestul Europei cu privire la dietă, la reducerea cantității de carne consumate. De exemplu, a cărnii de vită, pentru producția căreia se defrișează zone extinse de păduri. O soluție pe care o promovează acum dieta bazată pe plante, vegetariană.
Din ce în ce mai mult se promovează un consum responsabil de obiecte și limitarea cumpărăturilor spontane – în special a haine și electronicelor, care au un cost de producție si transport foarte mare. Se promovează utilizarea pe termen mai lung și reciclarea lor. Aici a luat amploare și a cumpăra local – în UK se întâmplă deja acest lucru, poate e și mai nuanțată problema pentru că e vorba și de fenomenul Brexit, dar se promovează mult articolele cu eticheta „Made in Great Britain”.
Eu consider că oamenii vor face pasul spre o nouă tehnologie sau o schimbare în comportamentul lor, doar când nu vor avea de suferit din punct de vedere confort sau bunăstare. Tehnologiile și produsele trebuie să ajungă la prețuri competitive și să satisfacă aceleași nevoi când vine vorba de acest confort pentru a fi adoptate de o masă largă a populației.
5. Mediu
Se pune accent pe crearea de arii protejate, atât pe uscat cât și pe mare, pentru a da naturii șansa de a se reface. Aici e loc pentru ca guvernele să se implice și să organizeze responsabil arii de sălbăticire, să planteze copaci și reîmpădurească zone. Sunt și aici discuții inițiate pentru a investi în crearea ariilor unde natura își poate relua cursul și circuitul natural al carbonului să poată fi reluat.
6. Finanțare
Ultimul aspect, dar care nu trebuie uitat este că toate lucrurile de care am vorbit mai sus trebuie finanțate într-un mod sustenabil. Adică trebuie create business-uri cu modele sustenabile, care să producă inovația de care avem nevoie și s-o și distribuite către toată lumea. Partea de finanțare poate veni din mai multe surse. Pe de o parte se poate implica guvernul, dar ar fi doar începutul. Apoi, companiile pot alege tipul de energie pe care vor să-l consume, își pot alege să compenseze emisiile cu certificate verzi sau să investească în proiecte verzi.
Se înțelege că sunt industrii unde poate nu exista suficient curent electric din resurse regenerabile pentru a produce un bun – de exemplu, oțelul și metalurgia grea – e o arie care deocamdată se bazează pe energia tradițională.
Al treilea punct al investițiilor pune în lumina pensiile private. Fiecare dintre noi își poate alege unde își investește fondul de pensii.
Pensiile private dau posibilitatea oricărui dintre noi să aleagă proiectele unde banii sunt investit. În trecut, de mult ori, fondurile de pensii investeau în petrol și gaze. pentru că erau considerate cele mai profitabile domenii și astfel companiile aveau grijă să primim ceva la bătrânețe. Astăzi însă, putem alege fie fonduri care investesc în tehnologii regenerabile, fie rămânem pe același fond dar ne direcționăm portofoliul de investiții către tehnologii regenerabile. Asta e ceea ce poate face fiecare dintre noi pe partea de finanțare.
Iustin, știu că UK tocmai a promulgat o lege care își propune ca până în 2035 să nu mai existe pe șosele mașini pe bază de combustibili convenționali. Pare un proiect ambițios gândindu-mă la contextul în care e România astăzi. Cum se văd lucrurile la voi?
Da, citeam recent că, în Marea Britanie sunt acum 100 de opțiuni electrice sau hibride și până în 2025 numărul opțiunilor de vehicule hibride sau electrice va fi la fel ca cel al vehiculelor tradiționale, dar după 2025 vor fi mai multe opțiuni de mașini hibride decât cele pe combustibili convenționali.
În 2019 dintre toate înmatriculările din UK, un procent de 3% au fost electrice, iar în 2020 au fost 16% – o creștere de 13% într-un singur an, de 4.3 ori mai multe, în vreme ce Norvegia a avut un record de mașini electrice vândute de 54%.
Apropo de schimbare, la ce inovații ne putem aștepta în spațiul energiilor regenerabile, în viitorul ceva mai îndepărtat?
Cred că tindem spre viziunea net zero – impactul nostru asupra mediului înconjurător să fie zero.
Altfel spus, ne uităm la un stil de viață în care avem o casă care consumă energie regenerabilă. Ne trezim dimineața și toate serviciile sunt pe bază de energie regenerabilă, de la cafea, la apa de la duș.
Apoi, ne urcăm într-o mașină care folosește energie regenerabilă, nu poluează și este produsă din materiale pe care le putem recicla. Ajungem la un job într-o companie care ia în calcul impactul asupra planetei, adică se ocupă ca toate procesele să fie făcute responsabil și energia pe care o consumă să fie verde.
Seara, când ne întâlnim cu prietenii noștri, suntem conștienți de impactul nostru asupra mediului înconjurător (pentru iubitorii de burgeri, de exemplu, sunt deja soluții delicioase create din plante si care imita atât gustul, cât și textura unui burger din carne).
Cred că subiectul sustenabilității nu va fi exotic ci vom fi mai conștienți de impactul lui, cum suntem acum de social media. Dacă acum 10 ani fiecare postam tot felul de lucruri, fără să ne facem idei de ce s-ar putea întâmpla, acum cred că multă lume e un pic mai conștientă de impactul pe care are social media asupra noastră. Cred că discursul despre sustenabilitatea ar putea semăna cu acesta.
La finalul zilei, vom putea să ne bucurăm la fel de mult de confortul nostru, dar cu un impact minim spre zero asupra planetei. Inovația și tehnologia în decursul vieții noastre ne pot aduce acolo, însă mai e un pic de lucru, iar timpul nu ne este favorabil.
Concluzia? Fiecare dintre noi poate contribui. Tu ce ai de gând să faci astăzi?
_________________
Acest material face parte din proiectul Combustibilii viitorului creat în parteneriat cu Carbogaz, unul dintre brandurile românești care inovează și care adaugă valoare în ecosistemul nostru.
***
Citește, pe aceeași temă și:
Interviu cu Alexandru Șeremet: ce fel de mașini vom conduce în 2030 pentru a proteja mediul?
Ca și cum mâine nu ar exista. De ce să te intereseze sustenabilitatea?
[…] Energia regenerabilă și combustibilii viitorului – Interviu cu Iustin Iftime, Product… […]
[…] Energia regenerabilă și combustibilii viitorului – Interviu cu Iustin Iftime, Product… […]