Unul din trei români n-a citit nici o carte în ultimul an. 76% dintre noi n-am fost niciodată într-o bibliotecă. Cum vă sună statisticile astea?
Dacă veți consulta Barometrul de Consum Cultural 2018 publicat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) vă veți îngrozi. În cele 12 luni ale lui 2018 doar 9% dintre respondenți au afirmat că citesc zilnic, iar 35% dintre ei au spus că nu au citit nici o carte. Una dintre concluziile studiului afirmă că: „De asemenea, este de remarcat faptul că lectura cărţilor este apanajul persoanelor cu educaţie superioară din mediul urban. Astfel, se poate observa un decalaj semnificativ în funcţie de educaţie, dar şi de mediul de rezidenţă, rezultatele reflectând necesitatea de a elabora iniţiative pentru promovarea lecturii în mediul rural.”
Lucrez de câteva săptămâni (adică dinainte de nebunia provocată de coronavirus) la un reportaj în care vreau să iau pulsul pieței de carte din acest moment. M-am uitat peste cercetările de piață și m-am îngrozit. Se cumpără puțină carte, se citește și mai puțină. Ce mi-am dorit de la materialul acesta este de fapt, să găsesc soluții prin care putem citi mai mult și mai bine. Nu încerc o anamneză, ci doar o radiografie aproximativă.
Am întrebat mai mulți reprezentanți ai editurilor sau a platformelor de carte cum stăm. Am primit mult mai puține răspunsuri decât m-am așteptat, de unde trag concluzia că poate încă nu suntem pregătiți să ne asumăm cifre și statistici concrete, ori nu avem habar ce anume ar trebui să numărăm. Știți voi: „două la primărie, două la prefectură”.
Cum citesc românii? Dacă ar fi să răspund eu, aș spune „prea puțin”.
Dar întrebările mele și-au găsit ecou în cea mai mare editură din România (conform Topului financiar al celor mai importante edituri din România în anul 2018, publicat în Forbes România), al cărui reprezentat mi-a răspuns onest la câteva întrebări.
Așadar, câteva întrebări mai târziu, Dan Vidrașcu, Director General Editura Litera, mi-a oferit o serie de răspunsuri complete, cât să înțeleg care e situația la început de an.
Foto: Cristina Venedict 
Foto: Cristina Venedict 
Foto: Cristina Venedict
Așadar, să începem cu începutul. Cum citesc românii?
Dacă ne raportăm la datele statistice despre obișnuințele de lectură ale românilor, nu mai e un secret pentru nimeni că la nivel de țară se citește puțin: unul din 5 români nu au citit niciodată o carte, 50% dintre adulți nu au citit nicio carte în ultimul an, media zilnică de lectură este de doar 5 minute/zi, un român cheltuie în medie doar 5 euro/an pentru carte. Toate aceste date – foarte vehiculate în ultimii ani – ne poziționează pe ultimele locuri în Europa în ce privește „consumul” de carte. Dacă la acestea adăugăm și ultimul studiu PISA care anunță un procent îngrijorător de 44% al analfabetismului funcțional în rândul elevilor noștri, nu ni se conturează un tablou prea fericit.
CITEȘTE ȘI Al Doilea Război Mondial în 10 cărți de literatură contemporană care m-au cucerit
Tocmai de aceea, în ultimii ani au fost luate măsuri la nivel de țară pentru încurajarea lecturii, ceea ce este foarte îmbucurător (legea 357/2018, care a declarat 2019 ca Anul cărții în România, spre exemplu). Este un drum lung și sinuos; educația în spiritul lecturii cere multă perseverență, politici de țară coerente și simplu de pus în practică, cooperare între operatorii culturali, inițiative inovatoare în domeniul educației și – nu în ultimul rînd, ci poate chiar în primul – educație și exemple în spiritul lecturii în familie.
Sunt mai bine de 10 ani de când la Litera încercăm, prin mijloace proprii, să punem umărul la schimbarea acestor statistici: prin campanii de încurajare a lecturii (Noaptea Cărților Deschise, care a ajuns în acest an la a 8-a ediție), organizarea de cluburi de lectură, evenimente cu autori și ateliere de lectură în școli, o politică corectă a prețurilor, o distribuție a cărților care să acopere și cele mai îndepărtate colțuri de țară etc.
Toate aceste demersuri ne-au adus mai aproape de cititori și – ne place nouă să credem – au crescut numărul acestora. La nivelul anului trecut, Litera a editat 868 de titluri noi, a tipărit 3.294.565 de cărți și a vândut 3.222.084. 76% dintre vânzări au fost făcute în rețelele de distribuție offline (librării, hiper și supermarketuri, vânzări directe etc.), în timp ce 24% au fost făcute online. La un calcul simplu și raportându-ne numai la anul trecut, am putea spune că un procent de 15% din populația României are în biblioteca de acasă o carte Litera. Iar asta nu e puțin lucru.
La un calcul simplu și raportându-ne numai la anul trecut, am putea spune că un procent de 15% din populația României are în biblioteca de acasă o carte Litera. Iar asta nu e puțin lucru.
Dan Vidrașcu, Director General Editura Litera
Ce se citește cel mai mult în România?
Cel mai mult se citește ficțiunea, iar asta este un lucru firesc. Lectura este prin definiție o activitate de plăcere, iar cititorii sunt atrași în primul rând de povești: imaginate sau inspirate din realitate, triste sau amuzante, poveștile acoperă cel mai bine nevoia oamenilor de raportare la lume. Apoi, bineînțeles, în funcție de profesii, pasiuni sau nevoile foarte specifice, preferințele cititorilor se îndreaptă către cărți de dezvoltate personală, istorie, călătorii, enciclopedii și așa mai departe. La Litera, cel mai mult se vinde literatura pentru femei, literatura clasică, literatura pentru copii si adolescenți. Enciclopediile – acoperind toate ariile de interes și reprezentând și domeniul de editare în care Litera s-a consacrat – rămân, de asemenea în preferințele cititorilor noștri.
Sună chiar încurajator. Însă cum sprijină editurile lectura și cititorii? Cum sprijini consumul de carte într-o țară fără apetit de așa ceva? Cum faci „poftă” de un obicei?
De mai bine de un deceniu, realizăm campanii de încurajare a lecturii, dintre care unele sunt deja intrate în conștiința publicului cititor din România. Noaptea cărților deschise, spre exemplu, este una dintre cele mai mari campanii de încurajare a lecturii din România. O organizăm în fiecare an cu ocazia zilei internaționale a cărții, pe 23 aprilie, și – deși nucleul motivațional rămâne constant (acela de a aduce cartea și lectura mai aproape de oameni) – conceptul se schimbă în fiecare an. Am oferit mii de cărți, am strâns la un loc atâția cititori încât aceștia au reușit să înconjoare Palatul Parlamentului, am construit cea mai mare bibliotecă urbană pe care am pus-o la dispoziția bucureștenilor, am transformat Arcul de Triumf într-un pol al culturii scrise, am donat cărți bibliotecilor școlare din zone defavorizate.
Clubul de lectură Litera este de asemenea un eveniment cu tradiție, ajuns la al cincilea an de existență. Avem o comunitate de cititori fideli care lună de lună își pun în program participarea la club. Este o experiența deosebită în viața cititorilor, o modalitate de a evada din rutina cotidiană; un moment în care ei se întâlnesc și dezbat subiectul cărții pe care au citit-o, împărtășesc opinii, aduc critici.
Lectura în viața copiilor este o temă pe care punem mare preț la Litera, pentru că obișnuințele sănătoase se creează încă din copilărie, iar lectura trebuie să facă parte dintre acestea. Astfel, organizăm în școli întâlniri și ateliere de lectură, la târgurile de carte realizăm spații dedicate copiilor unde pot citi sau se pot întâlni cu autorii sau ilustratorii preferați și, întotdeauna am răspuns prezent acolo unde a fost nevoie de cărți pentru dotarea bibliotecilor sau a spațiilor de lectură dedicate copiilor.
Cum putem citi mai mult și mai bine?
Nu cred că există o rețetă a cititului mai mult și mai bine. Ține de fiecare cititor în parte, de ce îl pasionează, îl motivează sau îl inspiră. Se vorbește destul de mult despre „literatura de calitate” versus „literatura de consum”. Până la urmă, mai ales în situația în care se află România din punct de vedere cultural și al educației, cred că ar trebui să mergem pe principiul „răului” cel mai mic: mai bine să citești o carte „de consum” decât să îți petreci respectivele ore privind la TV sau pierzând timpul în alte activități care nu aduc niciun beneficiu. În ce ne privește, încercăm să folosim toate pârghiile de care dispunem pentru ca cititorii noștri să citească mai mult și mai bine: cărți bune, oferte accesibile, evenimente deosebite și multe altele.
Așadar…
Recunosc, eu nu intru în raza cercului celor care trebuie convinși să citească. Îmi place să citesc. Citesc de când mă știu pentru mine, nu pentru că așa trebuia, nu pentru că aveam de făcut teme, nu pentru că era impus. Citesc pentru că simt că așa îmi petrec timpul îmbogățind-mă de la o pagină la alta.
Citesc încet, de cele mai multe ori cu creionul în mână, subliniind pasaje, cuvinte și descrieri. Mă îndrăgostesc de personaje și mă las locuită de destinele lor zile de-a rândul.
Sunt zile în care citesc câteva pagini, alte zile în care devorez o carte întreagă. Sunt zile în care nu citesc pentru că nu mai pot face loc bucuriei ăsteia. Dar lectura rămâne unul dintre lucrurile care mă fac bine, indiferent de situație. Cum putem citi mai mult, mai bine, cu mai mult rost? Alegând o carte. Întrebând pe cineva în care ai încredere. Trecând peste snobismul de a-l începe pe Tolstoi și alegând ceva care chiar te-ar putea bucura.
Care sunt concluziile?
Editurile încearcă să se apropie de cititori. Cititorii au o mulțime de instrumente pe care le pot folosi atât online, cât și offline pentru a-și îmbogăți biblioteca. Mai mult, există o paletă largă de titluri la care avem acces în limba română, de la cărți pentru copii, la literatură clasică, de specialitate sau de dezvoltare personală.
În ultimii 5 ani s-au înmulțit covârșitor și liderii de opinie pe zona de carte, acum existând grupuri de cititori, cluburi de carte, book-bloggeri, vlogeri de carte, bookstagrammeri și lideri livrești de opinie – să-i numim, măcar de amorul artei, influenceri culturali. Exponențial, cresc și urmăritorii acestor lideri.
Aș paria măcar pe această contaminare cu frumos, dacă nu cu cititul mai multor cărți. Aș spune că e bine ca cititul să fie considerat sexy, să poți adăuga o carte într-o oarecare postare pe rețelele de socializare. Poate că, ajunsă lângă tine, cartea aceea te tentează să o deschizi. Poate că, odată deschisă, te va cuceri povestea. Și uite așa, începem să modificăm statisticile de care vorbeam la începutul materialului.
#StațiAcasă și #Citiți. Lecturi frumoase să avem!
