Timp de citire: 6 minute

Mai e una dintre cele mai frumoase luni din an. Dincolo de toate înfloririle, Mai reprezintă granița aceea nespusă dintre iarnă și vară, ploaia măruntă care înverzește pământul în căderea ei, serile care parcă se lungesc văzând cu ochii.

Mai este, în fiecare an, fără excepție, și una dintre cele mai pline luni, dar o perioadă în care îmi tot vine să înghesui lucruri frumoase – așa, ca cele 10 titluri de mai jos, pe care abia aștept să le citesc luna asta (pe o parte le-am început deja, așa că dați-mi de veste dacă aveți vreo recomandare „urgentă”).

Cartea perfectă pentru orice iubitor de cărți.

Despre ce e cartea? Cunoscutul eseist și editor Alberto Manguel pornește de la acest moment esențial pentru a explora conversația începută acum 6.000 de ani între cuvinte și acel erou fără de care cartea ar fi un obiect lipsit de viață: cititorul. Manguel abordează cu măiestrie cititul ca seducție, ca rebeliune și ca obsesie, urmărind istoria bizară și fascinantă a progresului cititorului de la tăblița de lut la pergament, de la codex la cărțile digitale.

Jonathan Coe este unul dintre autorii care mi-au dezvoltat pasiunea pentru citit. După Casa somnului, simțeam că nu mă voi opri niciodată din citit. Și, pe deasupra, traducerea asta îi aparține lui Radu Paraschivescu.

Despre ce e cartea? În vara ameţitoare a anului 1977, o tânără naivă pe nume Calista Frangopoulou pleacă din Atena pentru a se aventura în lumea largă. Pe o insulă grecească transformată în platou de filmare, se trezeşte lucrând pentru faimosul regizor hollywoodian Billy Wilder, despre care nu ştie mai nimic. Dar răgazul pe care îl va petrece în această viaţă nouă şi plină de strălucire o va schimba definitiv.

Într-un roman care este deopotrivă o poveste plină de delicateţe a maturizării eroinei şi un portret intim al uneia dintre cele mai fascinante personalităţi din istoria cinematografiei, Jonathan Coe se apleacă asupra naturii timpului şi a gloriei, asupra familiei şi a tentaţiei periculoase a nostalgiei.

Și, pentru că tot l-am pomenit pe Radu Paraschivescu, cum să nu-l pun pe lista lecturilor obligatorii pentru mai?

Despre ce e cartea? „Fiecare poveste de dragoste poartă în ea pariul veşniciei. Fiecare îndrăgostit vrea ca iubirea lui să treacă dincolo de toţi şi de toate. Şi fiecare îşi preţuieşte aleasa după cum se pricepe, după cum poate şi după cum crede de cuviinţă. Unul îi ridică un palat, altul îi scrie o poezie. Unul o îngroapă în flori, altul îi dăruieşte inele. Unul îi face zece declaraţii pe zi, altul o adoră mut, cu ochii mari. Unul regândeşte lumea de dragul ei, altul ucide. Dar nici unul nu acceptă că ar putea să existe pe lume poveste mai intensă sau mai vie decât a lui.“ — RADU PARASCHIVESCU

David Sedaris m-a făcut să râd mult, tare și bine. Și scrisul lui e incitant și sățios și de-a dreptul vertical. Așa că iată-mă-s cu noua lui carte!

Despre ce e cartea? De data aceasta, Sedaris își concentrează formidabila putere de observație asupra vârstei mijlocii și a mortalității. Nu te lăsa păcălit: aceste povestiri sunt foarte, foarte amuzante, Calypso fiind o carte care te poate face să râzi cu sughițuri. Puterea de observație a lui Sedaris nu a fost nicicând mai ascuțită, iar capacitatea lui de a-i face pe cititori să râdă de șoc rămâne fără egal. Dar o bună parte a comediei întâlnite aici izvorăște din acel moment tumultuos în care corpul te trădează, iar tu îți dai seama că povestea vieții tale descrie mai mult trecut decât viitor. 

P.S.: aceasta este o lectură de plajă pentru oamenii care detestă plajele și o lectură obligatorie pentru cei care urăsc flecăreala, dar care gustă o glumă bună despre tumori. Calypso este cea mai sumbră și, în același timp, cea mai afectuoasă carte a lui Sedaris de până acum – și se prea poate să fie și cea mai bună. 

Dacă ne gândim că miroul a fost prima rețea socială și că drumurile tămâii, piperului și mătăsii au în comun mirosul, e posibil să avem impulsul de a explora mai multe despre simțul ăsta care e prea puțin povestit.

Despre ce e cartea? Cu fiecare respirație, ne confirmăm locul în imensa rețea de viață care depășește cu mult puținele zile ale existenței noastre. Respirăm atomii care au circulat prin corpurile lui Einstein, Mozart și Leonardo; componentele microscopice ale parfumurilor după care se înnebunea Cleopatra; particulele exalate de dinozauri și cele care au impulsionat gândirea și ideile filozofilor antici greci, ale Hypatiei din Alexandria, ale Bizanțului strălucitor, ale lui Newton, Copernic, Darwin, ale „Libertadorului“ José Francisco de San Martín. Dar și pe cele care l-au ținut în viață pe Hitler.

Încă o carte care merită citită ORCÂND!

Despre ce e cartea? Scriitoarea Anne Sverdrup-Thygeson demonstrează cât de profund suntem legați de lumea naturală, scoțând în evidență conexiunea indestructibilă dintre „tapiseria” minuțios urzită a naturii și viețile noastre de zi cu zi. În inima naturii se află un sistem unic de susținere a vieții, un termen cu sens colectiv care descrie toate bunurile și serviciile de care beneficiem – hrană, apă proaspătă, medicamente, polenizare, controlul poluării, stoparea emisiilor de carbon, prevenirea eroziunilor, recreere, sănătate spirituală și multe altele.

„Scopul unui scriitor este să împiedice civilizatia să se autodistrugă.“ ALBERT CAMUS

Despre ce e cartea? E una dintre volumele colective pe care e o încântare să le răsfoiești din când în când. Dar, pe scurt, cartea explorează, în texte concise şi în imagini, poveştile fascinante ale vieţilor, iubirilor şi operelor acestora într-o amplă celebrare a peste 80 de mari romancieri, poeţi şi dramaturgi din epoca medievală până în zilele noastre.

Mai are rost să vă spun cât de mult iubesc jurnalele și memoriile?

Despre ce e cartea? Jurnalul esențial al Monicăi Lovinescu, aflat la a doua ediție (prima e din anul 2010), reprezintă o selecție, făcută cu mult discernământ și cu mână sigură de Cristina Cioabă, din toate cele șapte jurnale scrise între 1981 și 2002. Ceea ce ni se oferă acum este un concentrat de viață, asemenea esențelor de parfum greu de uitat. Și este, în același timp, un prilej de recitire nu numai a unor însemnări zilnice, ci a întregii noastre istorii din acea perioadă.

„Redus la miez, decojit de redundanțe și de fraze-parazit, jurnalul Monicăi Lovinescu pune în lumină, ca oglinzile venețiene, faimoase pentru claritatea lor, un om fără ascunzișuri, frumos și curat. Nici o minciună – nici măcar acele benigne fraze neadevărate cu care avem obiceiul să ne consolăm uneori pe noi înșine – nu încape în aceste pagini.“ — IOANA PÂRVULESCU

Câtă bucurie de carte încape în doar câteva zeci de pagini!

Despre ce e vorba? Cartea asta e ca o cutie cu bomboane, unde bomboanele sunt mătuși excentrice, delicioase, cu personalități despre care merită povestit. „Mătuşile mele adevărate, câteva mătuşi adoptate şi chiar mătuşi ale prietenilor mei, femei care, la prima vedere, erau (unele mai sunt) foarte deosebite unele de altele, dar care se asemănau într-o anume privinţă: erau cu toatele nişte supravieţuitoare, femei cu suflete de oţel – e drept, cele mai multe ascunse în învelişuri moi de catifea.” – Silvia Colfescu

Era cazul și pentru clasici!

Despre ce e vorba? Aclamat ca una dintre cele mai memorabile şi mai reuşite scrieri satirice din literatura mondială, Peripeţiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek este, categoric, pe lângă un inteligent şi convingător manifest antirăzboi, şi unul dintre cele mai amuzante romane scrise vreodată. Tradus în aproape şaizeci de limbi în întreaga lume, este considerat o capodoperă a genului şi a fost deseori comparat cu nu mai puţin celebrul Don Quijote al lui Cervantes.  

Spor la citit!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

15 − 4 =