Ce cărți citim în ianuarie?

0
613

Ianuarie e luna în care ne adresăm rezoluții, ne propunem obiective, ne promitem planuri. Pentru mine, ianuarie e doar o continuare a lucrurilor frumoase pe care le-am început, prelungirea unei liste pe care o actualizez constant și „șansa” de a mai citi o serie de cărți bune. Iar în ianuarie, cărțile de mai jos promit a fi minunate. Pe două dintre ele le-am citit deja, iar a treia e pe cale să se termine. Voi ce aveți pe lista lui Ianuarie?

Lecturi cu rost să avem!

1Poate ar fi bine să discuți cu cineva – Lori Gottlieb

Chiar în a doua zi a anului am primit recomandarea aceasta. Pare-se că Lori Gottlieb ne invită în lumea ei din postura de psihoterapeut, dar și din cea de pacientă, analizând adevărurile și minciunile pe care ni le spunem nouă, dar și celor din jur, în timp ce oscilăm între iubire și dorință, sens și mortalitate, vină și iertare, teamă și curaj, speranță și schimbare. Promițător subiect pentru începutului anului.

2Pământul nelocuibil – David Wallace-Wells

La începutul lui 2011, circa un milion de refugiați sirieni s-au împrăștiat în Europa din cauza unui război civil agravat de schimbările climatice și de secetă. Realist vorbind, o mare parte din „momentul populist“ prin care trece Occidentul în prezent este rezultatul panicii produse de șocul acelor imigranți. Posibila inundare a Bangladeshului amenință să creeze de zece ori mai mulți refugiați, primiți de o lume și mai destabilizată de haosul climatic și, probabil, cu atât mai puțin receptivă cu cât refugiații au pielea mai închisă la culoare. Apoi vor fi refugiații din Africa Subsahariană, America Latină și restul Asiei de Sud, 140 de milioane până în 2050, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, adică de peste o sută de ori mai mulți decât în „criza“ siriană a Europei. De citit.

3Dark Cockpit – CDT. Emil Dobrovolschi, Octavian Pantiș

Ah, cât am așteptat să ajung la cartea asta! În orice moment, în aer sunt cel puțin 25 000 de avioane comerciale. Acest trafic imens – în aer, în aeroporturi și în cabinele avioanelor – nu ar fi posibil fără un know-how extrem de bine pus la punct. Dark Cockpit este prima care intră în acest tezaur de know-how și îl pune la dispoziția oricui dorește să obțină performanțe ridicate în propriul domeniu de activitate, oricare ar fi acela. În societate și în business există o nevoie acută de principii, reguli și recomandări testate, sănătoase și valoroase, cum sunt cele descrise în această carte. Eu am început-o și deocamdată e minunată.

4Viața lui G. – Mihai & Gabriel Vacariu

Să mai citim și autori români. Așa am ajuns la Viața lui G. – Oxford, sfârșitul secolului XX: doi frați, gemeni, veniți din România, bursieri la Filosofie. Unul dintre ei are un accident, cade în cap, medicii nu-i dau șanse la viață, dar își revine miraculos. Întors în România, trece prin tot felul de crize, are două căsătorii ratate, își revizitează întreaga viață, caută să-și înțeleagă viața sexuală, începută într-un canal lângă Gara de Nord, hrănește porumbei și câini de pripas, crede că teoriile lui filosofice sunt plagiate de oameni din toată lumea, plânge când descoperă o vulpe rănită pe marginea drumului și se revoltă când îl vede pe fostul președinte Ion Iliescu la o susținere de doctorat. Celălalt frate este „povestașul”, care citește mereu din Dostoievski. De fapt, Dostoievski este însoțitorul și mentorul lor, cel care face conexiunea magică între cei doi frați, cel care îi reunește și îi separă, continuu, până când povestea curge spre un azil de bătrâni. Sunt ambii frați acolo, e numai unul sau e doar o iluzie, un fâlfâit de pasăre pe care unul o vede, iar celălalt o ignoră? Viața lui G. reprezintă debutul în proză al lui Mihai & Gabriel Vacariu, o carte în care elementele autobiografice și ficțiunea își dau mâna pentru a-l crea pe G., un personaj cu chipuri suprapuse, ce nu reușește să își găsească locul în lume.

5Suntem dezrădăcinate – Malala Yousafzai și Liz Welch

Am citit cartea asta și v-o recomand din toat inima. Malala nu spune doar povestea ei despre adaptarea la o nouă viaţă și dorul de casă, ci împărtășește și poveștile unor tinere pe care le-a întîlnit în timpul numeroaselor ei călătorii – tinere care şi-au pierdut familia, comunitatea și, adesea, singurul mod de viaţă pe care-l știau. În plină criză a migraţiei, în timp de război și conflicte izbucnite la graniţă, Suntem dezrădăcinate este un avertisment important care amintește că fiecare dintre cei 68,5 milioane de oameni ce sînt strămutaţi în prezent reprezintă o persoană – adesea tînără – cu propriile sale speranţe și aspiraţii, care merită să trăiască în pace și să-i fie respectate drepturile universale.

6Jurnalul Reniei. Viața unei tinere în umbra Holocaustului Dziennik 1939-1942 – Renia Spiegel

Renia este o tânără care visează să devină poetă. Dar e 1939, iar Renia este evreică și trăiește în Polonia. Când Rusia și Germania îi invadează țara, lumea Reniei se năruie. Separată de mama sa, se adăpostește la bunici, de unde fuge apoi pentru a scăpa de raidurile aeriene nocturne, observă dispariția altor familii de evrei și, în final, este martoră la crearea ghetoului. Redescoperit recent, după 70 de ani, Jurnalul Reniei este deja considerat o lucrare clasică a literaturii Holocaustului. Scris cu o claritate și o măiestrie care amintesc de Anne Frank, Jurnalul Reniei este o mărturie extraordinară atât pentru ororile războiului, cât și pentru viața care poate exista chiar și în cele mai întunecate vremuri.

7Anul de grație – Kim Liggett

Anul de grație e poveste în care fantasticul abia se distinge de real. În ținutul Garner, fetelor li se spune că au puterea să ademenească bărbați în toată firea din paturile lor și să facă femeile să înnebunească de gelozie. Cred că pielea lor emite un afrodiziac puternic, esența potentă a tinereții, a unei fete pe cale să devină femeie. De aceea sunt izgonite, în al șaisprezecelea an al vieții lor, ca să-și elibereze magia în sălbăticie și să se poată întoarce purificate, gata de măritiș. Dar nu toate se întorc în viață.

8Babilon – Yasmina Reza

Pe Yasmina Reza am cunoscut-o când am mers prima oară la piesa Zeul Măcelului. Mi s-a părut incredibil cum, în același set-up, aceleași 4 personaje pot crea un univers credibil. Așa că acum, când autoarea a publicat o noă carte, n-am putut rezista. Povestea e așa: Elisabeth, o femeie de șaizeci de ani, locuiește împreună cu soțul ei, Pierre, într-un mic apartament din Deuil-l’Alouette, în suburbiile Parisului. Din plictiseală, Elisabeth hotărăște să iasă din cotidian și să organizeze o „petrecere a primăverii“, la care cei doi își invită prietenii, dar și vecinii, pe Lydie și Jean-Lino, cu care au făcut cunoștință de curând. Pam pam. Dar Babilon este o comedie brutală și plină de melancolie despre absurditatea vieții, a iubirii și a prieteniei, a timpului care trece fără a șterge nici dorințele, nici frustrările noastre. Un roman cu adevărat original, scris de una dintre cele mai inventive și îndrăznețe autoare contemporane, pe care abia aștept să-l citesc.

9Castelul de sticlă – Jeannette Walls

De Castelul de sticlă mi-a povestit prima oară Roxana, la clubul de carte în care am vorbit despre Învățare a Tarei Westover. Castelul de Sticlă (oricât de basm ar părea) reprezintă memoriile lui Jeanette Walls și povestea adevărată și tulburătoare a unei familii nonconformiste pentru care aventura, spiritul liber și traiul neîngrădit de reguli inutile sunt mai presus decât confortul unui cămin tipic. Soții Walls își cresc cei patru copii învățându-i să nu se teamă de nimic, să gândească liber, să fie independenți, dar toate acestea vin cu prețul unei vieți de nomazi, al absenței unei case decente și, de multe ori, al lipsei mâncării și hainelor. Peste ani, fiica cea mijlocie, Jeannette, își povestește copilăria într-o carte unică, de un umor extraordinar, dar și de o profunzime emoționantă. Ceea ce face această carte atât de specială, devenită bestseller în numeroase țări, nu este doar curajul lui Jeannette Walls de a scrie lucrurile pe care un om obișnuit le-ar ascunde poate, din jenă, ci faptul că face asta cu tandrețe și dragoste față de familia sa, încercând mai degrabă să-și înțeleagă părinții decât să-i judece. S-o citiți. Este mi-nu-na-tă!

10Onoare – Elif Shafak

Elif Shafak. Din nou. Onoare este mai mult despre rușine. Sau despre cutume vechi și neancorate în realitate. O poveste despre crimă, iubire și familie, care se întinde pe trei generații, urmărindu-și personajele în locuri diferite, dar la fel de fascinante – un sat kurd izolat de lângă Eufrat, gălăgiosul și exoticul Istanbul și efervescenta Londra. Onoare este în același timp un exercițiu de exorcism menit să purifice sufletul naratoarei de ura împotriva fratelui care i-a ucis mama și o poveste moralizatoare ce arată cât de nocivă poate fi obsesia onoarei pentru mintea necoaptă a unui adolescent de 16 ani. Shafak abordează în stilul ei viu, tema „crimelor de onoare”, care continuă să fie o realitate înspăimântătoare nu numai în societățile musulmane, ci și în comunitățile de imigranți din Vest.

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here