15 lucruri pe care nu le știam despre somn

0
Timp de citire: 7 minute

Cândva îmi plăcea să spun că „somnul este cel de-al treilea pilon al stării de sănătate, alături de regimul alimentar și de activitatea fizică”. Mi-am schimbat părerea. Somnul este mai mult decât un pilon de susținere; este fundația pe care se bazează celelalte două bastioane ale sănătății.” Matthew Walker este profesor de neuroștiințe și psihologie la Universitatea din Berkeley, California și, după cum el însuși declară, somnul a devenit obsesia sa. Asta după ce începuse să cerceteze somnul dintr-o întâmplare.

În timpul ce derula un studiu despre demență, una dintre activitățile acestuia era să urmărească activitatea cerebrală a pacienților săi. Cum paleta de boli psihice nu se rezumă doar la Alzheimer, Walker căuta să înțeleagă, în avans, forma de tulburare psihică pe care cineva ar putea să o dezvolte.

În cercetarea sa, a observat că, în timpul somnului, creierul pacienților transmitea semnalizări destul de diferite, ceea ce îl ajuta să înțeleagă „ce fel de demență urma să sufere cineva.” Astfel s-a produs virajul în cariera sa și obsesia cu care își trata subiectul profesional: de ce dormim? După cum avea să înțeleagă, ajunsese într-o zonă a științei de care nu prea mulți se ocupaseră.

De ce e nevoie de somn? De ce evoluția nu a scos din natura noastră acest obicei atât de cronofag? Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când dormim?

Cel mai adesea mă găsesc într-o poziție decizională destul de confortabilă, dar nu tocmai plăcută: să reduc din orele de somn atunci când munca îmi călărește agenda. Dar obiceiul e bătrân. În facultate, nopțile albe se împleteau excelent cu ceștile generoase de cafea și, pe alocuri, câte un mix garantat de Cola-cu-ness, așezat mândru lângă teancul cu foi.

În alte perioade, aș fi dat orice să mă fi ridicat din pat la ora 5 dimineața – părea soluția minune pentru toți oamenii ocupați și productivi. N-am reușit. Dar chiar și în puținele ocazii în care mă dedicam unui program mult mai matinal decât obișnuința, nu mă simțeam bine. Nici atunci când cafeaua mă însoțea și târziu spre seară.

Pentru că somnul este subestimat. Pentru că încă nu am renunțat la obișnuința din a tăia din orele de odihnă pentru mai multă productivitate. Pentru că în jurul meu nu cunosc măcar o persoană care să fi spus vreodată: „vreau să dorm mai mult!”. Pentru toate aceste motive, dar și pentru că lectura lui „Despre somn” a lui Matthew Walker mi-a dezrădăcinat două obiceiuri: cafeaua de după-amiază și somnul târziu – pentru acestea am rezumat 15 de lucruri pe care nu le știam despre somn și pe care le-am descoperit în cartea sa.

Doar 15 am reținut eu, dar lectura da capo al fine e mult mai bogată decât atât. Sper să vă ridice și vouă fie întrebări, fie răspunsuri, fie soluții!

1.Evoluția, un argument pentru importanța somnului.

Productivitatea pare să fie un filtru esențial atunci când renunțăm la somn. De multe ori am auzit, dar am și mărturisit: „Ce n-aș da ca orele de somn să fie folosite pentru altceva: cărți, filme, întâlniri, mai multă muncă!”. Doar că există un argument mai puternic pentru care somnul este încă o activitate vitală, fără de care ne-am prăbuși imediat. Evoluția a avut grijă să înlăture ce nu era esențial pentru supraviețuirea noastră sau să activeze diverse reacții pentru a se asigura că rămânem în viață. „Dacă somnul nu are o funcție absolut vitală, atunci este cea mai mare greșeală pe care a făcut-o vreodată procesul de evoluție”.

2. Somnul este universal.

Tot din perspectiva evoluționistă, cercetătorii s-au uitat prin lentila somnului la mai toate formele de viață și au concluzionat: „Fără excepție, fiecare specie de animal studiată până la acest moment doarme sau manifestă un comportament care seamănă izbitor cu somnul.”. Lista cuprinde insecte (muște, albine, gândaci de bucătărie), pești, reptile, speciile de păsări, mamiferele, chiar și nevertebratele: moluște sau viermi.

3. Matinal sau nocturn: fiecare are ritmul său.

Din punct de vedere al științei, fiecare are ritmul său moștenit genetic: matinal sau nocturn. „Dacă sunteți păsări de noapte, este foarte posibil ca unul dintre părinți (sau amândoi) să fie pasăre de noapte.” La fel cum și amprenta matinală a unora nu este neapărat o însușire conștientă, cât mai mult o „soartă genetică”. Cartea explică foarte bine și teoria din spatele acestui fapt.

4. A dormi suficient și bine.

Nu întotdeauna un somn de multe ore este un somn bun. Cum îți dai seama că somnul ți-a fost suficient, dar și de calitate? „Dacă pe la mijlocul dimineții simțiți că ați putea să adormiți cu ușurință, atunci este foarte probabil să nu fi dormit suficient sau calitatea somnului nu a fost suficient de bună.”

5. „Cafeaua – al doilea cel mai tranzacționat bun de pe planetă”.

Un element care ar putea contribui la un somn fără odihnă este cafeaua. Cofeina este eliminată din corp, doar pe jumătate, între cinci și șapte ore. Sau mai concret spus, dacă „beți o ceașcă de cafea după cină, undeva în jur de 7:30 pm, (…) până la ora 1:30 a.m nu veți fi reușit decât pe jumătate să vă fi curățat creierul de cofeina pe care ați îngerat-o la cină.”

6. Siesta – dar nu după-amiaza târziu.

Matthew Walker amintește în multe rânduri beneficiul unui somn scurt, în timpul zilei, cu observația că acest obicei să nu răsară după-amiaza târziu. Motivul este în acord cu explicația pentru care cafeaua nu este recomandată seara.

7. Somniferele – un efect placebo.

Melatonina sau „hormonul întunericului” este substanța care se declanșează în corp pe măsură ce se întunecă afară. Este semnalul pe care îl primește corpul cu privire la declanșarea somnolenței, dar nu și procesul propriu-zis care ne face să adormim. Melatonina este doar vestitorul, pe când (și) alte procese cerebrale contribuie la instalarea acestuia. De aceea, pare că somniferele au o contribuție minoră în instalarea stării de somn, mai aproape către un efect placebo – unul destul de esențial de altfel.

8. Somnul pregătește mintea pentru învățare.

Legătura dintre somn și învățare îi aduce în discuție nu doar pe cei tineri și activi din punct de vedere profesional sau academic, dar și pe cei mai în vârstă. S-a cercetat că somnul contribuie la o împrospătare a abilității noastre de a absorbi informații noi. Autorul amintește chiar și de programele școlare care încep mult prea devreme, lipsindu-i pe copii de o bucată importantă de somn pentru abilitatea de a reține informații noi.

9. Antrenor de memorie.

Pe de altă parte, fascinant este că după ce am învățat ceva nou, consolidarea informațiilor se face tot prin intermediul somnului – despre care se spune că ar fi cea mai veche descoperire din arhivele omenirii despre beneficiile somnului – chiar de pe vremea retorului roman Quintilian (35 – 100 î. Hr).

10. Arta de a selecta amintiri.

Pe de altă parte, creierul își rezervă dreptul de a selecta amintiri și…da, este capabil să facă asta tot prin intermediul somnului. În carte, autorul povestește despre experimentul pe care l-a derulat, plecând de la teoria lui Francis Crick, laureat al Premiului Nobel, despre „amintirile parazite”.

11. Visele – o formă de terapie nocturnă.

Cred că acesta a fost și capitolul meu preferat din carte. Nu vreau să-ți iau din bucuria descoperirii, dar pot să-ți spun că autorul a cercetat și a verificat prin experimente plecând de la ideea că „timpul vindecă tot”, cu o completare: „Poate că nu timpul este cel care vindecă toate rănile, ci timpul petrecut visând în somn.”

12. Somnul nu se recuperează.

Oricât de mult ne-ar plăcea să trecem în caiet datoriile pe care le avem față de odihna noastră, ca să compensăm, din păcate nu funcționează în cazul somnului. Acesta nu se recuperează. „Așa cum am învățat iar și iar pe parcursul acestei cărți, somnul nu funcționează ca un sistem de credit sau ca o bancă. (…) Nu putem acumula o datorie fără penalități și nici nu putem achita acea datorie de somn mai târziu.”

13. Carența de somn.

Acest subiect este unul crâncen fiindcă poate pleca de la boli asociate lipsei de somn până la tortură sau chiar boli fatale asociate cu privarea de somn. Suntem afectați profund de carența de somn, indiferent de vârstă, până la cel mai ascuns organ sau colț al corpului nostru.

14. Guiness refuză orice record legat de restricționarea somnului.

Ba chiar le-au anulat pe cele care fuseseră validate, tocmai pentru a descuraja alte acțiuni în acest sens.

15. Igiena somnului.

Lumea profesională este și ea afectată de carențele de somn. Plecând de la pierderi economice (se estimează pierderi și de 3 500 de dolari pentru fiecare angajat, în fiecare an), până la o calitate scăzută a muncii la birou, a creativății, a inovației – din cauza unei igiene precare a somnului. Dar sunt companii care iau în serios acest pilon al sănătății, făcându-l parte din cultura organizațională. Spre exemplu, unele au oferit cursuri gratuite angajaților despre „igiena somnului”, altele au montat un sistem de iluminare inteligent astfel încât să respecte ritmul circadian.

În același sens, Nike și Google au înțeles moștenirea genetică a angajaților și au permis un program flexibil astfel încât atât cei matinali, cât și cu preferințe nocturne să se simtă productivi și plini de energie. Pe când NASA are deja o istorie în ceea ce privește mentalitatea „știința somnului la locul de muncă” și „siestele de la NASA” – pentru că duceau la o mai bună eficiență, vigilență și productivitate.

Sper că v-au stârnit curiozitatea și mi-ar plăcea să știu care idee ți-a părut de interes.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

nineteen + 17 =